Pescarii şi specialiştii: Bursa de peşte este o investiţie inutilă făcută de ANPA cu fonduri UE

Marian Mănăilă, preşedintele ANPA, a declarat că a finalizat studiul de  fezabilitate pentru realizarea bursei peştelui din Deltă. „Investiţia va costa  14 milioane de euro şi presupune realizarea bursei propriu-zise în portul Tulcea şi a 12 puncte de colectare a peştelui în Deltă. Finanţarea se va face din fondurile structurale pentru pescuit acordate de Uniunea Europeană. Într-o lună vom scoate la licitaţie proiectarea şi executarea acestui proiect”, a declarat Mănăilă.

Proiectul combate efectul, nu cauza braconajului, spun specialiştii
Specialiştii Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea, care monitorizează de zeci de ani pescăriile din Deltă, susţin că organizarea unei burse a peştelui în Deltă nu va combate braconajul piscicol, cum spun şefii ANPA şi ai Consiliului Judeţean.

Aceştia susţin că proiectul ANPA combate efectul, nu cauza braconajului. „Este greu de  presupus că pescarul va da fuga în fiecare zi cu peştele prins la depozitul bursei pentru a-l preda şi nu-l va vinde, la faţa locului, comerciantului de peşte, cum a făcut până acum. Braconajul poate fi combătut prin alte măsuri, cum ar fi instituirea moştenirii localnicilor asupra dreptului de a pescui în bălţile limitrofe localităţii în care trăiesc aceştia şi condiţionarea acestui drept de predare a peştelui cu acte fiscale comerciantului de peşte. Există un studiu privind redresarea pescăriilor din Deltă realizat cu fonduri de la Banca Mondială, neglijat de autorităţi, în care sunt soluţii mai puţin costisitoare pentru combaterea braconajului. Sunt soluţii care s-au mai aplicat în Deltă de către Grigore Antipa”, a spus, Mircea Staraş, cercetător la Institutul Delta Dunării.

Autorităţile tolerează capturarea ilegală de peşte
Potrivit spuselor specialiştilor, cel puţin două treimi din peştele capturat în Deltă se comercializează pe piaţa neagră. În zonă s-au format reţele de braconaj care acţionează fără teamă de autorităţi, pentru că o bună parte din angajaţii celor şapte instituţii ale statului care au atribuţii să combată braconajul piscicol tolerează de fapt, această practică.

Există informaţii potrivit cărora pescarii ar avea înţelegeri cu comercianţii ilegali de peşte, care le iau capturile de la locul de pescuit. Peştele este transportat imediat de comercianţi cu navele rapide la autovehicule dotate cu instalaţii de refrigerare care aşteaptă pe malul Dunării. Poliţiştii au ştiinţă de aceste reţele, dar trec cu vederea, iar pentru a dovedi că sunt eficienţi, controlorii braconajului piscicol capturează doar plase de pescuit tip filament şi mici cantităţi de peşte de valoare economică redusă de la pescarii care nu au aderat la marile reţele de braconaj, susţin specialiştii.
Sursa: Romanialibera.ro