Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

NU-ȚI VINDE MOȘTENIREA! Chemăm POPORUL ROMÂN să spună dacă VREA să mai AIBĂ o ȚARĂ!

Publicat: 17 iulie 2016 - 12:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

CERE REFERENDUM NAȚIONAL. Mișcarea Focul Dacic cheamă poporul român la un referendum prin care să spună dacă mai vrea să aibă o țară! STOP VÂNZĂRII TERENURILOR AGRICOLE ȘI PĂDURILOR! Este sloganul sub care grupul a răspândit un manifest național, care ar fi ajuns deja la câteva zeci de mii de adeziuni.

Vrem declanşarea unui Referendum naţional, prin care poporul român, suveran, conform art.2 din Constituţie, să-şi spună cuvântul. Să spună dacă este sau nu de acord ca, în continuare, să vindem terenurile agricole şi pădurile ţării străinilor. În fapt, chemăm poporul român să spună dacă doreşte să mai aibă o ţară sau nu, într-un viitor relativ apropiat. Şi asta pentru că o ţară în care pământul său aparţine străinilor, într-un procent aşa de mare ca cel actual (procent aflat într-o continuă creştere), nu poate fi numită decât… colonie, scriu pe pagina lor inițiatorii acestei mișcări.

Ce propune Mișcarea Focul Dacic să se schimbe în legea fundamentală în stat?

ARTICOLUL 44. Dreptul de proprietate privată.
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică astfel:

(2) „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor și pădurilor. În condițiile legii organice, terenurile și pădurile pot fi închiriate, concesionate sau arendate și cetățenilor străini, apatrizilor, persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc”.

Inițiatorii mișcării, care a luat amploare în mediile sociale, susține că păstrarea terenurilor agricole şi pădurilor în proprietatea cetățenilor români este o necesitate strategică. În manifestul răspândit online, grupul critică aspru actuala lege a vânzării terenurilor agricole și înfierează scuza pe care o aud mereu și fermierii că legea românească nu poate interzice vânzarea pământului pentru că nu ar permite Europa.

Cum îşi poate asigura o ţară securitatea alimentară într-o astfel de situaţie? Legea 17/2014, o lege cu mari lipsuri, cu mari carenţe în ceea ce priveşte protecţia pe care ar fi trebuit să o ofere terenurilor agricole din România, odată cu liberalizarea vânzării lor şi către persoane fizice străine, nu a făcut altceva decât să agraveze şi mai mult situaţia ţării.

Ne întrebăm: oare unde putem situa asta? În zona incompetenţei, a corupţiei sau a trădării naţionale? Cum  a fost posibilă apariţia unei astfel de legi?

Răspunsul este simplu: parlamentarii români au înţeles să se folosească în mod abuziv de directiva europeană legată de liberalizarea vânzării terenurilor. În plus în promovarea acestei Legi i-a ajutat şi faptul că în Constituţie nu sunt stabilite principii clare în ceea ce priveşte regimul terenurilor în general şi a terenurilor agricole şi forestiere, a pădurilor, în special, aşa cum ar fi fost normal ţinând cont de importanţa lor strategică cu totul şi cu totul excepţională.

Mai mult, art.44 aliniat 2, mult prea permisibil în opinia noastră, a înlesnit cumpărarea de terenuri (agricole sau forestiere) în România fără nici un control serios asupra acestor acţiuni, având din nou ca motivaţie respectarea directivelor europene din domeniu.

Uniunea Europeană ne spune însă că asigurarea securităţii naţionale – art.4(2) din Tratatatul Uniunii Europene – este problema exclusivă a noastră, a Statului român.

Vă întrebăm domnilor diriguitori constituţionali, parlamentari, guvernamentali, cum vom reuşi asta dacă pământul ţării, pădurile ţării (care cuprind şi terenurile forestiere) vor fi în posesia străinilor?

Dintr-un studiu efectuat  de „Transnational Institute” pentru Parlamentul European, aflăm că în România nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor existente care ne vin din diverse surse, în prezent, 10% din suprafața agricolă este deținută de investitori din afara UE, iar până la 30% este în posesia investitorilor din UE.Terenurile agricole şi forestiere, pădurile, au fost vândute pe nimic şi după cum se vede într-un procent periculos şi inacceptabil pentru o ţară care doreşte să-şi păstreze suveranitatea şi să-şi întărească siguranţa naţională.

Recent, primul ministru Dacian Cioloș a declarat că pământul nu trebuie privit strict ca o marfă, vândut și trecut dintr-o mână în alta. În agricultură nu se lucrează daor cu oameni, se lucrează și cu pământ.

DACIAN CIOLOS_b

Primul ministru Dacian Cioloș

Terenurile agricole sunt tratate strict din perspectivă comercială a pieţei comune şi chiar atunci când vorbim de tranzacţia terenurilor agricole la nivel european ele sunt tratate strict din perspectiva asta a unei mărfi sau a unui bun care este vândut şi tranzacţionat. Nu vedem şi latura lui patrimonială. Pentru că un teren agricol nu e o marfă care poate să fie vândut şi deplasat într-o parte sau alta, aşa cum se întâmplă cu majoritatea celorlalte mărfuri.

Terenurile agricole sunt legate de o anumită zonă, de o anumită regiune şi sunt legate de viaţa şi de dezvoltarea unor comunităţi, pentru că ele nu pot fi mutate în altă parte. Şi atunci mă întreb dacă nu ar trebui să avem o dezbatere la nivel european şi despe valoarea asta patrimonială a terenurilor agricole. Vedeţi toate dezbaterile care au loc inclusiv în România: să nu ne vindem terenurile la străini, sau ce facem cu terenurile care nu mai aparţin comunităţilor locale.

Şi cred că ar fi important ca în viitor, chiar dacă nu introducem fondul funciar în politica agricolă comună, pentru că problematica fondului funciar ţine de politica naţională, de suveranitatea naţională a fiecărui stat, şi deci nu poate să fie parte a politicii agricole comune, dar am putea avea eventual la nivel european un set de bune practici despre cum să tratăm problema funciară, nu doar din perspectiova strict comercială, ci şi din perspectiva asta patrimonială, a spus premierul României în discursul pe care l-a ținut la Forumul Internațional al Alimentației: Investim în viitorul agriculturii.

Vizualizat: 5609 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000

Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000

APAN Agriculture Equipments împreună cu producătorul finlandez TUME a prezenta la Indagra 2019 semănătoarea Nova Combi Star 4000. Semănătoarea Nova Combi Star este o semănătoare directă în mirşite, cu disc de pregătire şi fertilizare pentru cereale păioase.

Interviu cu Endre KOVÁCS, reprezentat Tume pentru România, Ungaria şi Serbia

 

Reporter: Gheorghe Ghişe

AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere! Dronele devin o opţiune pentru agricultură

Bancul zilei

De mare ajutor

De mare ajutor
Un preot observă pe cealaltă parte a străzii un copil care nu ajungea la sonerie, deşi se chinuia de numa', numa'. Detalii