MAMĂ FERMIER PLÂNGE: ȚIN CAPRE CA SĂ-MI HRĂNESC CEI PATRU COPII! UN COLȚ DE PĂȘUNE! ATÂT CER!

E mamă și a devenit crescătoare de animale pentru că trebuia să le pună o pâine pe masă celor patru copii ai ei. Geta Vîrlan, 35 de ani, (în foto) este din comuna Umbrărești, județul Galați, și a pornit să-și facă o fermă de la o capră, două.  A văzut cât e de bine să aibă pentru copii o bucată de brânză, o cană cu lapte și a muncit cu ziua ca să-și pună fiecare bănuț deoparte până a reușit să strângă o turmă de 30 de capre.

Am divorțat acum 5 ani. Fostul soț a fost cadru militar, jandarm, dar din păcate, s-a îmbolnăvit, o boală pe sistem nervos și tot timpul mă lua de goană. Nu mai rezistam și mi-am luat cei trei copii, toți trei băieți, și am plecat. Sunt de 4 ani de zile cu un bărbat și avem împreună o fetiță, are trei anișori. Nu suntem căsătoriți legitim, dar îl consider soțul meu. Un an, doi a fost bine, dar, na, acum mai îmi scoate ochii că pe tatăl biologic al băieților nu-l interesează de copii.

Vă dați seama că trebuia să fac ceva, trebuia să-mi câștig pâinea pentru copiii mei. Nu am un serviciu și ca să le câștig copiilor pâinea, am muncit cu ziua, la vie, la câmp, oriunde, dar trebuia să fac ceva. Așa am început de la o capră, două, am cumpărat de aici, de acolo. Eu sunt din părinți ciobani, dar din păcate, tatăl meu nu mai este de 8 ani aproape. Părinții mei au avut animale, iar mama, deși a rămas singură, a continuat să se ocupe de animale.

Anul trecut, mama a trebuit să se opereze la ochi și am luat eu în grijă și animalele ei, 9 capre cu lapte, niște ieduți și câteva oi. Aveam grijă de ele și-mi scoteam brânza în fiecare zi, că le mulgeam o dată seara. Asta s-a întâmplat din august până-n decembrie 2019.

Am văzut că pentru copiii mei, era brânză acolo, era bine și am strâns bănuți și mi-am cumpărat câteva capre. În total, acum am 30 de capre. Prin ianuarie-februarie, m-am dus la primarul nostru din Târgu Bujor și i-am cerut: domn primar, dați-mi și mie un loc, o bucată de pășune pentru caprele mele.

Am văzut un loc peste calea ferată, l-am curățat și mi-am făcut din tablă un acoperiș. Am cumpărat și o vacă. Banul pe care-l câștigam, îl investeam în animale. Și apăi, ce credeți, după ce am curățat locul și am înjghebat acolo un adăpost pentru animale, a venit proprietarul de drept. Adică, a fost dezbătută moștenirea pentru că, din ce știam eu, erau morți proprietarii de acolo. Am făcut doar într-un colț adăpost pentru animale, dar nu contează, el e proprietar, are drept și trebuie să-mi iau de acolo animalele.

M-am dus la primar din nou: domn primar, vă rog ajutați-mă, că nu am unde să merg cu animalele. Domnu' primar, am și eu câteva capre, le-am înscris la doctor, le-am crotalat, vreau să-mi dați și mie o bucată de pășune, să-mi pasc animalele. Primarul mi-a spus că nu are. Am vorbit și astăzi cu el: domn primar, rezolvați-mă, că a venit proprietarul și mi-a spus să-mi iau de acolo ce am. Am patru copii pe care trebuie să-i hrănesc. Caprele au acum iezi mici și trebuie să le țin undeva de o ploaie, de ceva. Primarul mi-a spus: ce vrei să-ți fac eu?! Nu am ce să-ți fac! Domn primar, dați-mi un loc unde să-mi așez stâna. Primarul mi-a spus: nu am timp, știi că sunt probleme cu alte chestii.

Unde mă duc eu?! Am zis că-mi iau animalele și mă duc în primărie. Nu am cerut la nimeni nimic niciodată. Nu m-am dus la primar să-i cer absolut nimic, deși mi-a fost foarte greu și tot nu am cerut niciun ajutor.

Cel mai mare dintre băieți are 15 ani, următorul 11 ani și cel mic, 7 ani (cel mai mic dintre băieți, în foto n.r.). Băieții mă ajută cu caprele. Actualul meu soț e șofer, are un salariu mic, dar nu se implică în fermă. Când trăia tata, aveam imaș. Acum, au fost aduși pe imaș străini de comuna noastră.  

Primarul nostru postează tot timpul pe Facebook că viața este frumoasă, stați în case, iar oamenii sunt săracii amărâți. Nu am știut că de la noi, de la Umbrărești până-n orașul Târgu Bujor e locul primăriei și primăria a vândut locul unui cetățean din Târgu Bujor. Am auzit în primăvară că a luat locul acolo și am spus: domn primar, vreau și eu o bucată de pășune că nu am unde să mă duc.
Chiar vă rog să mă ajutați, să pot să am și eu o bucată de pășune pentru caprele mele, ne-a spus cu lacrimi-n glas crescătoarea de animale Geta Vîrlan.

Mamă și fermier, femeie puternică, muncește și are credință, nu vrea să renunțe la turma de capre, la hrana copiilor ei.

Nu cer nimănui nimic. Dacă Dumnezeu mi-a dat putere să muncesc, am încredere mare în Dumnezeu și știu că noi suntem nimic fără El. Mulțumesc Domnului pentru fiecare bucățică de pâine pe care mi-o dă și pe care o câștig cu sudoarea frunții mele. Nu aștept de la nimeni să-mi dea vreun bănuț. Nu am fost la primărie să cer bani.

Când am putut, te-am ajutat, spune, te-am ajutat? Tot așa-mi spune primarul pentru că m-a ajutat să-mi trag curent electric în casa bunicilor unde stau acum cu copiii mei. Da, domnule primar, m-ați ajutat, vă mulțumesc. Cum m-a ajutat cu curentul? Adică, a vorbit acolo (la firmă n.r.), că eu am umblat după toate actele și am plătit tot ce a fost de plătit.

Că i-am spus mamei mele: mama, pe locul ăla de la bunici, vreau să-mi fac și eu o bucățică de casă că n-am unde să stau cu patru copii. Stăm în două camere, într-una, noi, și-n cealaltă, copiii. Cu băieții mei mi-am ridicat căsuța. Dar de când nu am unde să pășunez animalele astea, unde să mi le țin, nici liniște nu mai am nici când pun capul pe pernă. Doamne, mâine mă dă afară proprietarul cu poliția, cu jandarmii și unde-mi duc animalele?

Curentul electric l-a adus doar până-n curte, mai e nevoie de bani ca să-l ducă până-n casă. Crescătoarea de animale nu cere bani nimănui, nici ajutor social, o să pună bănuții deoparte ca să aibă curent eletric și-n casă. Geta Vîrlan cere doar o bucată de pământ pentru caprele ei. Ca să aibă un ban de sărbătorile pascale, mama celor patru copii a vândut trei iezi și a luat 550 de lei.

Mamă pentru patru copii și fermier, Geta Vîrlan a apelat la AGROINFO ca să-și spună of-ul, să-și plângă amarul., să-și strige durerea. AGROINFO nu lasă lucrurile aici. Vom insista cât va fi nevoie și unde va fi nevoie ca să o ajutăm pe această mamă. Nu cerșește ajutor social, muncește! Își cere doar un drept care  i se cuvine, pășune pentru turma ei de capre. Pășunea este atribuită direct crescătorilor de animale, prin lege! E un drept! Nu e o favoare făcută de primărie! 

AGROINFO l-a contactat pe primarul din Târgu Bujor, Laurențiu Viorel Gîdei (în foto, sursa foto: facebook personal). L-am apelat cu încredere când am văzut că domnul primar afișează pe Facebook un suflet bun, cald. Ne-am gândit că un om care-și arată public sprijinul și bunătatea pentru comunitate, poate să întindă o mână acestei crescătoare de animale, mamă a patru copii, să se găsească și pentru caprele ei o bucată de pășune.

Deocamdată nu am ce face, doamnă! Am alte priorități acum cu coronavirusul ăsta, doamnă! Cunosc situația, nu am putut să o ajut, să le bage în curte că doar are curte, da?! Mă auziți, doamnă?! Gândiți-vă, doamnă dragă, că numa' asta nu am acuma pe cap când am atâtea probleme, da?! 

Ne-a spus pe un ton ridicat primarul din Târgu Bujor, Laurențiu Viorel Gîdei, iritat că l-am deranjat cu o problemă atât de minoră.  

Adică, ajutorul dat unei mame cu patru copii, care s-a încumetat să fie și crescătoare de animale, nu e o prioritate? Am insistat noi.

Nu e o mamă singură, e o mamă care trăiește cu un...Haideți, doamnă! Sărutmâinile! Și primarul ne-a trântit scurt telefonul în nas.
Domnule primar, viața nu e atât de frumoasă cum o clamați dumneavoastră pe Facebook. Nu e niciun necaz că ne-ați trântit nouă telefonul în nas, nu ne-am supărat. Vom merge mai departe. Pentru noi, e chiar o prioritate să întindem mâna unei mame.

Coperta afișată de primarul Laurențiu Viorel Gîdei pe pagina sa personală Facebook.