Petre Grigore este unul dintre fermierii de elită din judeţul Galaţi. Pe lângă cultura mare, el cultivă şi legume de câmp pe circa 170 de hectare, în Brateş, o zonă de baltă situată în apropiere de Prut.
Producătorul agricol gălăţean este profund nemulţumit de ceea ce se întâmplă în piaţă şi spune că a rămas pe stoc cu un volum mare de legume din producţia anului trecut. „Cu legumele şi acum avem probleme, că nu le vindem. Preţurile se menţin la nivelul din vară, chiar în condiţii de depozitare. Am rămas cu un stoc de 1.500 de tone de rădăcinoase, ceapă şi cartofi”, susţine fermierul.
Costurile au crescut, producţiile s-au împuţinat
Agricultorul ne spune că anul trecut a avut o producţie medie foarte scăzută; au fost condiţii favorabile pentru boală, ploaia şi ceaţa au menţinut microclimatiul pentru înmulţirea mucegaiului, a ciupercilor şi bacteriilor. „Am consumat de trei ori mai multe substanţe de combatere şi am obţinut producţii de trei ori mai mici. La care s-au adăugat şi preţurile de livrare a legumelor, de două ori mai mici comparativ cu un an în urmă”, a continuat Petre Grigore.
Petre Grigore îmi face un calcul succint al costurilor înregistrate în anul 2014: „La legume, pe mine mă costă 20 mii de lei hectarul. Pe fermă, am cheltuieli de circa 30 de miliarde de lei! Şi nu scot o treime din ce am investit. Eu fac în medie 60 tone de ceapă la hectar; unde o dau? Cui? Cu ce preţ? La cultura mare nu am probleme, cu toate că şi aici preţurile au fost mici!”
Colaborarea cu hipermarketurile a căzut la control?!
Din exploataţia lui - SC Simongrig SRL - pleacă ceapa cu 60 de bani kilogramul, morcovul cu 0,50 lei, ridichea neagră cu 80 de bani/kg, dar nu întreabă nimeni de ele. „Asta e problema! Iar dacă faci contract cu hipermarketurile, eşti un om pe jumătate mort! ~n primul rând că nu ţin cont de înţelegerea contractuală pe care o închei, apoi, sistemul lor de control al calităţii este în afara tuturor regulilor stabilite. Să nu mai vorbim despre condiţiile de păstrare. Trebuie depozite specializate pe ceapă, pe fiecare specie de rădăcinoase, pentru că trebuie asigurate condiţii diferite de depozitare. Ei le pun într-o magazie toate legumele grămadă!”, susţine legumicultorul.
Acesta ne propune să facem un proba spuselor lui: ”Mergeţi la mine în depozit şi pozăm marfa şi apoi faceţi acelaşi lucru în supermarket şi vedem care este diferenţa. Şi apoi vă veţi întreba cum de ajung mărfuri de o calitate îndoielnică acolo la raft!”
Citiţi articolul integral în revista Ferma, ediţia 1-14 februarie 2015!