Agroinfo este singura publicație care a discutat cu Gabriel Lospa, eAgriculture Head of Unit SIVECO, omul care coordonează construirea sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În acest interviu, acordat în exclusivitate, sunt dezvăluite multe secrete despre modulul cu care lucrează APIA pentru plata subvențiilor din agricultură!
Agroinfo: De cât timp vă ocupați de acest sistem informatic?
Gabriel Lospa: Din 2006, de 10 ani. În 2005 s-a înființat APIA și imediat a început construcția sistemului ca o cerință din partea Comisiei Europene pentru gestionarea fondurilor europene. Era o condiție de aderare. Alte state au avut timp doi ani să pregătească acest sistem. Noi și funcționarii APIA a trebuit să stabilim proceduri, să învățăm legislația europeană pe repede înainte, în condițiile în care România are una dintre cele mai mari suprafețe agricole, un număr mare de fermieri, gradul de fărămițare este mare și nu are cadastru.
Agroinfo: Ce includea acest sistem informatic în 2007?
Gabriel Lospa: Schema de bază pe suprafață, măsuri complementare, așa-numitele CNDP-uri, acum li se spune ANT (ajutoare naționale tranzitorii), măsura de plată pentru zona defavorizată și o simplă schemă pe agromediu. Contractul cu APIA a fost semnat în iunie 2006, iar pe 1 martie 2007 trebuia să fie gata sistemul ca să fie demarată primirea cererilor de la fermieri. Pe vremea aceea eram în consorțiu cu o firmă din Polonia. Asta a fost una dintre condiții: să fie cineva care are experiență în dezvoltarea unui astfel de sistem în Uniunea Europeană, iar firma din Polonia avea.
Pe măsură ce au fost implementate noi scheme de plată, odată cu schimbarea legislației europene și a celei naționale, complexitatea sistemului informatic a crescut. Se poate spune că a culminat cu 2015 cu implementarea noului PAC (Politica Agricolă Comună n.r.) care a venit cu foarte multe schimbări. Practic, am trecut de la 27 de scheme de plată la peste 120 de scheme și subscheme de implementat în cadrul sistemului. Schimbarea PAC a dus la regândirea sistemului în așa fel încât să acopere toate aceste cerințe.
Gabriel Lospa, eAgriculture Head of Unit, SIVECO
Agroinfo: Când a început reconfigurarea sistemului? Când ați semnat un nou contract cu APIA?
Gabriel Lospa: Noi avem un acord cadru care s-a semnat la sfârșitul lui 2013. Acordul definește un cadru general de colaborare, e o promisiune reciprocă. Practic, el se realizează pe bază de contracte subsecvente în momentul în care sunt definite cerințele. Primele contracte subsecvente au fost semnate în martie 2015. Dar cele mai multe s-au semnat după jumătatea anului 2015 când s-a clarificat bugetul și partea legislativă. Normele interne s-au aprobat târziu. Așa că am început, evident, cu oareșce întârziere care a avut impact asupra creării sistemului. Termenele s-au scurtat și a trebuit să găsim soluții împreună cu APIA ca să ne încadrăm în obiectivul general: să avem o plată în avans și să respectăm în prinicipal 30 iunie pentru plățile finale. Una dintre soluții a fost prioritizarea la livrare a anumitor module care corespund unor scheme de plată. Apoi, au fost fixate termene intermediere.
Agroinfo: La un moment dat era o problemă cu plata, banii ajungeau mai greu la dumneavoastră, dezvoltatorul?
Gabriel Lospa: În momentul în care noi finalizăm modulul X, este testat și acceptat de cei de la APIA, se face recepția lui și suntem plătiți. Noi nu primim niciun ban înainte. E un proces laborios. Banii vin după semnarea procesului-verbal de acceptanță. Dar nu imediat! Dacă facem eșalonări, prioritizări pe module, banii vin la sfârșit.
Fermierii care nu au primit avansul pe suprafață aveau probleme cu cererile!
Agroinfo: La sfârșitul lui 2015 ați creat modulul pentru avans plată pe suprafață. Crearea acestui modul a întârziat reconfigurarea sistemului?
Gabriel Lospa: A fost un mare efort al echipei. Dar nu e adevărat că am fi terminat mai devreme dacă nu ne concentram la modulul avans. Ca să facem plată finală oricum trebuia să am aceste funcționalități. Modulul avans face parte din fluxul de lucru. Ce înseamnă acest flux? Se pornește de la primirea cererii, partea de captare date, după aceea este partea de eșantionare. Practic, înainte de a se pleca pe teren pentru verificarea fermierilor se face eșantionarea, o selecție după anumite criterii a celor care intră la controlul prin teledetecție și controlul pe teren. Există în paralel modulul de control administrativ. Complexitatea sistemului este dată de numărul de scheme, de regulamentele europene și naționale. Sunt mii de algoritmi care trebuie introduși în sistem. Numai pentru partea de control administrativ vegetal sunt 1.100 de algoritmi. Tot ce este algoritm se reflectă în modulul de calcul și de aprobare a plății. Testările sunt extrem de complicate pentru că sunt multe spețe și trebuie luate fiecare în parte. Sunt și peste 1.500 de cazuri de testare, combinații pe partea de control administrativ.
Agroinfo: Dacă tot vorbim despre avansul pe suprafață s-a făcut vâlvă cu cei aproape 100.000 de fermieri care ar fi putut să fie plătiți și totuși nu au fost?
Gabriel Lospa: Fermierii care ar fi putut să fie plătiți nu au trecut mai departe pentru că, să spun la modul general, aveau niște neconformități, nu au adus niște acte, etc. Ca să i se dea drumul dosarului, să-l avizeze APIA, să-i facă un control administrativ trebuie să vadă dacă e conform. Și ei au avut probleme, nu erau eligibili. Lista albă (white list) e gestionată la nivel central pe măsură ce sunt validate/autorizate dosarele în teritoriu astfel încât APIA să aibă siguranță că tot ce a intrat pe fluxul de calcul, aprobare sunt dosare bune.
Agroinfo: Cei 602.159 de fermieri care și-au primit avansul pe suprafață sunt printre primii care încasează plata finală?
Gabriel Lospa: Cererea lor a trecut printr-o verificare, a parcurs un pas. Ei au fost întorși încă o dată pe controlul administrativ, unde li s-au verificat și alte scheme de plată din cerere și au intrat pe componenta financiar-contabilă. Ei au intrat în primul pas pentru plată.
Modulul pentru plățile pe agromediu este în lucru!
Agroinfo: În acest moment, câte module sunt contractate cu APIA?
Gabriel Lospa: Pe vegetal sunt contractate toate. Ca să realizăm oricare din module a trebuit să trecem prin toate fazele: de analiză, dezvoltare, proiectare, testare. Etape pe care nu le putem parcurge fără un contract.
Agroinfo: Câte module sunt funcționale?
Gabriel Lospa: Practic, a fost implementată aproape toată partea de vegetal, dovada este că a început plata către fermieri. Modulul pentru plata pe înverzire este în testare. Plata pe înverzire e o schemă complexă care ne-a dat multe bătăi de cap. Ceea ce ia mult timp sunt cazurile specifice. Se găsesc tot felul de spețe în dosarele primite de la fermieri și trebuie tratate în sistem. Modulul stabilește pentru fiecare fermier suma care i se cuvine. Modulul pentru plățile pe agromediu este în lucru și urmează să fie testat.
Agroinfo: Ce se întâmplă cu modulele pentru plata pe zootehnie?
Gabriel Lospa: Termenul este 25 mai pentru zootehnie. O parte din controlul administrativ pe zootehnie a fost contractată, este în testare, mai avem de contractat o parte, plus plata finală și pentru aprobare. O să începem să livrăm părți din modulele care sunt contractate. Ținem seama de prioritizări. Livrările se fac în așa fel încât APIA să-și deblocheze fluxul de lucru, să proceseze dosarele fermierilor încât să facă pași spre plată.
Pe partea de zootehnie am modificat și modulul de primire a cererilor 2016. A trebuit să facem schimbări la partea de eligibilitate, au fost modificate criteriile prin Ordinul ministrului agriculturii.
Agroinfo: Modulul APIA s-a blocat, a fost nefuncțional de când a fost creat?
Gabriel Lospa: Formularea asta: modulul este nefuncțional pare halucinantă. Modulul este nefuncțional, mă refer la întreg sistemul, doar dacă se ia curentul. Am avut o astfel de situație, dar am găsit soluții. Sigur, pot să apară disfuncționalități în flux, niciun sistem nu este perfect. Avem un contract însă prin care ne obligăm să rezolvăm la timp toate disfuncționalitățile.
În aceeași ordine de idei, la fel de halucinantă este și acea informație că funcționarii APIA au avut situații în care au lucrat manual pe dosare. Nu există așa ceva. În APIA nu s-a ajuns niciodată la calcul manual pe dosare, bife, etc.
Agroinfo: Ce trebuie să știe un fermier despre procesarea dosarului său?
Gabriel Lospa: Există o cerere unică. Dosarul unui fermier care solicită scheme de plată pe vegetal și pe zootehnie va fi întors de mai multe ori în sistem. De fiecare dată parcurge doar acele scheme care nu i s-au plătit fermierului. Presupunem că a fost plătit pe vegetal, pentru această parte dosarul este închis. Este trecut doar prin schemele de zootehnie ca să poată fi procesat și calculate sumele care i se cuvin pe zootehnie. Deci, dosarul nu se întoarce prin tot fluxul.
Agroinfo: Au avut și alte state membre UE probleme cu sistemul informatic pentru plata subvențiilor în agricultură?
Gabriel Lospa: Proiectul în sine este foarte complex, necesită experiență și înțelegerea legislației europene care nu este la îndemâna oricui și necesită mulți ani de studiu pe această zonă. Sunt alții care au dat rateuri importante. În Anglia au schimbat sistemul informatic de nu știu câte ori. Nu au reușit să-l facă funcțional. L-au făcut o dată, de două ori, de trei ori.
Agroinfo: Vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru răbdare!
Contractul cadru dintre SIVECO-Teamnet și APIA expiră la începutul anului 2017.
(sursa foto: itchallenge)