Lapte românesc vs. lapte de import

La întâlnirea de la începutul acestei luni a participat şi ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, împreună cu secretarul de stat Cătălin Roşculete şi directorul general Daniel Botănoiu, îndeplinind rolul de mediatori pentru cele două părţi implicate.

Discuţiile au vizat probleme legate de preluarea de către procestori a laptelui materie primă produs în România, după ce producătorii au acuzat faptul că sute de mii de litri de lapte conform se aruncă zilnic din cauză că procesatorii au refuzat să mai preia laptele, dar şi de necesitatea verificării importurilor de lapte, inclusiv a celor de pe piaţa comunitară, pentru depistarea laptelui neconform şi împiedicarea intrării acestuia pe piaţa românească.


Procesatorii au promis să preia tot laptele conform produs în România

„Comunicatul ministerului în care se preciza că producătorii au ajuns, în sfârşit, la un acord cu procesatorii de lapte se referă doar la faptul că procesatorii s-au angajat să preia toată cantitatea de lapte materie primă care se produce în România. La întâlnirea de la Mureş, Ioan Dîrzu, preşedintele APRIL şi vicepreşedinte al Albalact şi Zoltan Feher, directorul de achiziţii de la Friesland, şi-au luat angajamentul ca în raza lor de activitate să nu rămână lapte necolectat.

Până la ora actuală, compania Friesland nu şi-a respectat această promisiune. Mai avem, însă, răbdare o săptămână, după care vom începe şi noi să monitorizăm preluarea laptelui şi să verificăm dacă acest lucru se întâmplă”, ne-a declarat, în 11 iulie a.c., Claudiu Frânc, vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

În acest sens, o nouă întâlnire a Consiliului Director al FCBR a fost programată pentru săptămâna 13-19 iulie a.c., pentru a centraliza situaţia preluării laptelui la nivelul întregii ţări.

„Referitor la importurile de lapte, este destul de grav că ne-au trebuit aproape 3 ani de zile ca să ne dăm seama că noi primim în ţară tot ce vrem şi ce nu vrem şi că lipsa supravegherii din partea statului a dus la sufocarea producătorilor români, lucru pe care l-am semnalat în numeroase rânduri până acum.

Din informaţiile pe care le-am primit de la ministrul Sârbu, controalele au început deja, dar nu au fost depistate probleme legate de calitatea laptelui, iar cantităţile importate s-au redus la circa 2-3 la sută faţă de cele care se importau în noiembrie-decembrie anul trecut. Probabil, ştiind că sunt monitorizaţi, procesatorii nu mai au curajul să aducă lapte neconform.

Comisiile de control au fost înfiinţate de câteva zile, iar în perioada imediat următoare vom fi solicitaţi şi noi să participăm şi vom putea, astfel, să verificăm dacă aceste importuri respectă regulile de calitate”, a adăugat vicepreşedintele FCBR.


FCBR: „Nu s-a discutat nimic despre preţ”

Deşi la nici una dintre cele două întâlniri nu s-a discutat despre preţul laptelui, acesta rămâne, totuşi, principalul motiv de nemulţumire al producătorilor. 

„Din păcate, s-a vehiculat prin presă, ca urmare a declaraţiilor ministrului Agriculturii, faptul că ne-am înţeles la preţ. Nici poveste de aşa ceva! Nu s-a discutat nicăieri, nimic despre preţ. Singurele discuţii au fost legate de strategia de a putea prelua întreaga cantitate de lapte conform produs în România.

Din nefericire, România are în acest moment cel mai scump lapte pentru consumatorul final şi cel mai ieftin la producător. Însă, în momentul în care comerţul intracomunitar va fi monitorizat la sânge şi nu vom mai putea lua toate rebuturile de pe piaţa comunitară, procesatorii români nu vor mai avea încotro şi vor fi nevoiţi să plătească un preţ corect producătorilor români”, a precizat vicepreşedintele FCBR.

Tot preţul laptelui este principalul motiv de dispută şi când vine vorba de organizarea interprofesională din sectorul laptelui.

„Suntem de acord, dar în condiţii de echitabilitate pentru ambele părţi. Există în acest moment două proiecte, unul elaborat de producători şi unul de procesatori, urmând să discutăm şi să ajungem la o variantă comună.

Problema cea mai mare este, însă, că procesatorii nu vor să îşi asume nici un fel de responsabilitate pentru ca producătorii de lapte din România să producă în condiţii de eficienţă economică, ceea ce ar însemna ca preţul de achiziţie pentru laptele pe care noi îl livrăm să acopere măcar cheltuielile de producţie, mai ales în condiţiile în care, de anul viitor, nu se va ma acorda subvenţia pentru calitatea laptelui din partea statului.

Ori, este inadmisibil ca o fermă care realizează investiţii în tehnologie şi produce peste 5 mii de litri de lapte pe cap de vacă să iasă în pierdere”, a mai spus Claudiu Frânc.