Guvernul nu va cheltui nici un leu de la bugetul de stat pentru programul de distribuire gratuită a laptelui către elevi şi preşcolari în acest an, reiese din Strategia privind programul de încurajare a consumului de lapte în şcoli pentru anul şcolar 2015/2016, elaborată de MADR în iunie 2015. România ar putea aloca bani doar de anul viitor, pentru măsurile adiacente.
13,5 milioane euro pentru laptele elevilor, doar din bani UE
Programul de distribuire a laptelui va fi finanţat exclusiv din fonduri europene în acest an. Bugetul total estimat pentru anul şcolar 2015/2016 este de aprox. 13,5 mil. euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). „România intenţionează să aplice măsuri adiacente, care să reprezinte aproximativ 10% din finanţarea FEGA. Pentru anul şcolar 2015/2016, aplicarea de măsuri adiacente presupune adoptarea de prevederi legislative naţionale la nivel de lege şi o alocare bugetară suplimentară. Din acest considerent, România intenţionează să aplice măsurile adiacente doar începând cu anul 2016/1017”, motivează MADR.
Potrivit documentului, transmis de MADR la solicitarea redacţiei, măsurile adiacente pot fi vizite ale elevilor la ferme şi la rici de lapte, cursuri cu invitaţi nutriţionişti în cadrul orelor de dirigenţie/consiliere și orientare, concursuri și expoziţii tematice legate de consumul de lactate, materiale informative şi evenimente organizate pentru părinţi, materiale şi jocuri educaţionale, sesiuni de instruire - profesori, doctori, nutriţionişti, prezentări şi evenimente susţinute de nutriţionişti şi dieteticieni, expoziții. Măsurile adiacente ar urma să fie aplicate în 50% din județele în care se distribuie lapte în şcoli.
Potrivit Strategiei MADR, 2,3 milioane de copii, elevii ai claselor I-VIII şi pregătitoare, din învăţământul public şi privat autorizat/acreditat (şcoli), cu vârste cuprinse între 6-14 ani şi copiii înregistraţi în sistemul de învăţământ preşcolar cu vârste între 3 şi 6 ani ar urma să primească, în anul şcolar 2015/2016, lapte sau lactate fermentate (iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana şi alte sortimente de lapte fermentate sau acrite; sunt excluse lactatele cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, sau cu adaos de fructe ori cacao).
Distribuţia lactatelor în şcoli se va realiza timp de aproximativ 180 de zile. Cca. 16.980 de şcoli vor fi incluse în program. Conform legislaţiei naţionale (HG 761/2011), produsele lactate distribuite elevilor trebuie să conţină min. 3,2% proteină şi min. 1,8% grăsime. Produsele vor fi distribuite în ambalaje individuale pentru fiecare elev, în cazul laptelui acestea fiind de 200 ml/unitate. Ţinta pentru anul 2015/2016 prevede o cantitate de 61.000 tone de lapte distribuită în şcoli, decontată din Programul European.
Guvernul României subvenţionează laptele din Ungaria
Furnizorii de produse lacate vor fi selectaţi în urma procedurilor de achiziţie publică organizate de consiliile judeţene, în condiţiile OUG 96/2002, cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede Strategia MADR.
Preşedintele Cooperativei TimlactAgro din judeţul Timiş, Viorel Hapenciuc, este de părere că MADR ar trebui să includă exclusiv producătorii români de lapte în programul de distribuire gratuită a laptelui în şcoli. „În Timiş, 52.000 de litri de lapte vin de-afară. Pe cutiile de lapte pe care le primesc copiii în şcoli scrie Fabricat la Gyula (localitate din Ungaria - n.red.), finanţat de Guvernul României”, i-a spus Hapenciuc ministrului Daniel Constantin, care a vizitat ferma sa împreună cu Caravana PNDR, în iulie 2015.
Câţi bani am primit de la UE pentru lapte în şcoli din 2007 până în 2014
În perioada 2002-2007, România a finanţat distribuirea de lapte în şcoli doar din bugetul de stat, iar începând cu 2007, o parte din bugetul pentru porţiile de lapte au fost decontate la Uniunea Europeană, beneficiind de schema „Lapte în şcoli”, implementată în Comunitatea Europeană încă din 1977.
Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, citate de MADR, în primii ani absorbţia fondurilor UE alocate programului a fost mai redusă, deoarece lactatele distribuite elevilor români nu erau conforme cu produsele din lista programului european, industria de profil din ţara noastră aflându-se în perioada de tranziţie. Fondurile UE primite de România au crescut de la cca. 1 mil. euro în 2007/2008 până la 12 mil. euro în 2013/2014. Din 2007 până în 2014 inclusiv, România a primit aproape 52,5 mil. euro din FEGA pentru distribuirea gratuită a laptelui în şcoli.
Codaşi la consumul de lapte
Conform datelor Euromonitor, citate în documentul MADR, consumul de lapte în România este unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană. În 2013, a fost de numai 32 ml lapte ambalat/zi/persoană, în condiţiile în care Societatea de Nutriţie din România recomandă două-trei porţii de lapte şi derivate pe zi, o porţie de lapte însemnând o cană de lapte.
Primele ţări din UE la consumul de lapte sunt Irlanda (396 ml/zi/persoană), Finlanda (341 ml/zi/persoană), Suedia (251 ml/zi/persoană) şi Spania (245ml/zi/persoană), iar cel mai scăzut consum de lapte de vacă ambalat din UE este înregistrat în Cipru (64 ml/zi/persoană), România (32 ml/zi/persoană) şi Bulgaria (23 ml/zi/persoană).
Copiii din România, între obezitate şi subnutriţie
Consumul de lapte este promovat de UE ca parte a unei alimentaţii sănătoase. Programul de distribuire a laptelui în școli contribuie cu 200 ml echivalent lapte la necesarul de calciu zilnic al copiilor cuprinşi în sistemul de educaţie, spune chiar Strategia MADR.
În acelaşi document se arată că, în România, un studiu realizat în 2013 la nivel naţional în rândul copiilor de 8 ani, de Ministerul Sănătăţii, în cadrul proiectului European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, relevă că un sfert dintre subiecţii studiaţi sunt supraponderali sau obezi, iar aproximativ 5% dintre fete şi tot 5% dintre băieţi sunt subnutriţi, în timp ce 1% dintre copiii de 8 ani suferă de subnutriţie severă.
Un studiu efectuat pentru reprezentanţii industriei laptelui (APRIL) în 2013, care şi-a propus să evalueze percepţia părinţilor, copiilor şi profesorilor cu privire la distribuirea de produse lactate în școli, peste 95% dintre cei 1.250 de intervievaţi (elevi, mame, cadre didactice) considerau necesară continuarea programului naţional.