Creditarea agriculturii: Bani prea puţini pentru proiecte prea mar

Principalele probleme menţionate de reprezentanţii băncilor referitoare la proiectele cu fonduri europene pentru care se solicită cofinanţare din partea instituţiilor bancare sunt supradimensionarea valorii proiectelor, dar şi lipsa de experienţă a unor manageri de proiect în domeniul în care investesc, ceea ce poate reprezinta un risc pentru implementarea şi succesul proiectului.

„Problema creditării este de actualitate pe agenda consiliului de miniştri ai Uniuni Europene. Nu le putem cere băncilor să facă ele sacrificii, trebuie să găsim noi soluţii, asa cum a fost legea 231 şi 150, care au funcţionat până la 1 ianuarie 2010. Cea mai spectaculoasă creştere a relaţionării fermierilor cu sistemul de susţinere financiară a fermierilor a fost pe credit.

Dacă regula funcţionează bine, nu sunt probleme în relaţia dintre fermier şi sistemul bancar, inclusiv la creditele de producţie. Problema este să găsim acest sistem care să fie acceptat. Nu ştiu dacă până în 2014, dar din 2014-2020 se discută pe mai multe zone un pachet de susţinere”, a declarat ministrul Agriculturii.

La întâlnirea ce a avut drept scop clarificarea problemelor întâmpinate în implementarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurală, au participat, alături de ministrul Agriculturii, Cornelia Mihai, directorul general al Autorităţii de Management pentru PNDR, Mihai Constantinescu, consilier personal al ministrului pe probleme de dezvoltare rurală, Veronica Toncea, preşedintele Fondului de Garantare a Creditului Agricol, Mihai Gavril Vădan, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Florin Faur, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Gheorghe Vaida, director de cabinet al ministrului Agriculturii, precum şi reprezentanţi din partea a zece bănci comerciale cu care FGCR şi Ministerul Agriculturii au încheiat protocoale de colaborare.

30 mil. euro pentru subvenţii la creditele din 2011

Fermierii români din sectorul producţiei agricole primare vor putea beneficia de subvenţii la creditele contractate până la sfârşitul acestui an, după ce Comisia Europeană a autorizat, recent, o schemă de ajutor de stat cu un buget de 30 mil. euro, destinată sprijinirii fermierilor care, din cauza crizei economice, întâmpină dificultăţi în accesarea creditelor.

Schema constituie o aplicare a Cadrului temporar pentru accesul întreprinderilor la finanţare în perioada de criză, adoptat de Comisie în decembrie 2010 şi este limitată în timp, ajutoarele fiind acordate numai pentru contracte de credit semnate până la 31 decembrie 2011 şi acoperind dobânzile plătite doar până la 31 decembrie 2013.

Schema de ajutor se adresează fermierilor din sectorul producţiei agricole primare, cu condiţia ca aceştia să nu se afle în dificultate.

FGCR: Comision unic de 1,25% pentru Măsurile 121 şi 123

„FGCR are la dispoziţie, pentru anul 2011, 220. mil euro pentru acordarea de garanţii beneficiarilor privaţi ai Măsurilor 121, 123, 312 şi 313 din PNDR. Pentru Măsurile 121 şi 123, comisionul de garantare este unic, de 1,25%, indiferent de ratingul clientului, iar pentru Măsurile 312, 313 şi schemele aferente, între noi şi sitemul bancar există o mapare a comunicării Comiei Europene şi este un comision adaptat ratingului beneficiarului.

Marea nemulţumire este că la startup-uri nivelul de comisionul este de 3,8%, dar noi suntem o ţară care am trecut de perioada de tranziţie şi nimeni nu poate să facă o reducere a acestor comisioane”, a spus Veronica Toncea, directorul FGCR.

Potrivit acesteia, din 2008 până în prezent, FGCR a acordat garanţii pentru 717 proiecte, valoarea garanţiilor depăşind 1 mld. lei. Cele mai multe dintre aceste proiecte, respectiv 41%, au fost finanţate de CEC Bank, 18% de BRD , 14% de BCR, iar restul de alte bănci.

Acreditarea consultanţilor ar putea aduce mai mulţi bani europeni

„Dorim să facem acreditarea şi licenţierea firmelor de consultanţă şi numai cele care fac dovada că pot să facă aceste proiecte să poată lucra direct cu beneficiarii. Că sunt persoane fizice sau juridice este o altă problemă şi nici nu trebuie să se facă o diferenţiere”, a spus ministrul Agriculturii la întâlnirea de la Timişoara.

Acesta a dat exemplul Spaniei, unde succesul absorbţiei fondurilor europene s-a datorat şi faptului că s-a lucrat cu consultanţi acreditaţi şi a menţionat drept criteriu ce ar putea fi luat în calcul dovedirea unor rezultate în activitatea anterioară, fără a exclude, însă, şansele de acreditare a firmelor noi. „Aici ne gândim foarte bine la criterii, nu trebuie să avem numai referinţa istorică”, a precizat ministrul.

Propunerile din partea consultanţilor prezenţi la întâlnire au fost ca în acreditarea consultanţilor să prevaleze criteriile profesionale, în detrimentul celor administrative, cum ar fi dovada absolvirii unui curs de manager de proiect acreditat, dar şi gradul de absorbţie înregistrat de consultanţii care solicită acreditarea prin proiectele deja realizate.

Măsura acreditării consultanţilor vine după ce s-a constatat că multe din proiectele evaluate de APDRP au probleme referitoare la dovedirea respectării criteriilor de eligibilitate şi a îndeplinirii criteriilor de selecţie, printre aspectele nesatisfăcătoare identificate fiind slaba fundamentare a studiilor de fezabilitate şi a memoriilor justificative privind necesitatea proiectului sau a unor achiziţii.

Alte probleme sunt supradimensionarea din punct de vedere valoric şi al capacităţii de producţie, slaba calitate tehnică a proiectelor şi cash-flow nerealist, potrivit motivaţiei Ministerului Agriculturii, care a solicitat această măsură.

Schimb de generaţii în agricultură

„Circa 2,3 milioane de hectare sunt lucrate de agricultori cu vârste de peste 60 de ani, iar 1,2 milioane de hectare aparţin unor persoane care au peste 70 de ani. Problema pe care ne-o punem este cum vom putea face transferul către categoriile de forţă, cu vârste între 30 şi 50 de ani”, a spus ministrul Agriculturii, referitor la problemele ridicate de fermieri cu privire la criteriul vârstei în punctarea proiectelor depuse în cadrul PNDR, criteriu ce avantajează solicitanţii ce au sub 40 de ani.

„Regulamentul european pentru dezvoltare rurală susţine un punctaj superior pentru tinerii fermieri. În mod normal, rezultatele acestui program (PNDR –n.red.) trebuie să arate că se face un schimb de generaţii, pentru că, în momentul de faţă, în România şefii de ferme au între 50 şi 70 de ani”, a explicat Cornelia Mihai.

Vaca e „mai prioritară” decât oaia

„Sectoarele prioritare nu pot obţine toate acelaşi punctaj. Prin acest punctaj se face un clasament, prin care se arată care sunt priorităţile de politică agricolă pe care noi le-am stabilit prin PNDR. Pentru modificarea punctajului trebuie să avem nişte justificări care trebuie conectate cu elemente de piaţă, cu potenţialul de investiţie şi cu potenţialul de distribuţie”, a precizat Cornelia Mihai referitor la nemulţumirile crescătorilor de ovine legate de punctajul mai mare acordat pentru specia bovine în cadrul Măsurii 121.

Măsura 112, doar pentru tinerii cu peste 1.700 de ovine

O altă nemulţumire a crescătorilor de ovine vizează criteriul de eligibilitate pentru Măsura 112 care impune un minim de 14 UDE, respectiv de peste 1.700 de capete de animale, în cazul fermelor de ovine, în condiţiile în care, potrivit celor din sector, doar cca. 5% din crescătorii de ovine din toată ţara deţin un număr cel puţin atât de mare de animale.

Calculele pe care s-a stabilit acest criteriu se bazează pe datele înregistrate prin Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (RICA), respectiv pe datele colectate privind veniturile şi cheltuielile exploataţiilor din sector, a spus, în replică, directorul general al Autorităţii de Management pentru PNDR, Cornelia Mihai.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, prin RICA, ce are la bază o anchetă anuală efectuată pe un microeşantion de exploataţii agricole,  pentru anul contabil 2007 au fost înregistrate şi transmise Comisiei Europene informaţii de la 1.056 exploataţii, dintre care 20% aveau ca obiect de activitate creşterea erbivorelor, iar pentru anul contabil 2008 au fost transmise informaţii de la 1988 de exploataţii, dintre care 24% din sectorul creşterii erbivorelor.

Impozit minim până la finalizarea rambursării

Beneficiarii PNDR au cerut ministrului Agriculturii să găsească o soluţie care să le permită să plătească impozitul minim, de 0,25% din valoare, pentru clădirile construite prin proiectele din cadrul PNDR, până la finalizarea proiectelor şi rambursarea integrală a cofinanţării publice.

În prezent, valoarea maximă a impozitului poate atinge 1,50% din valoarea construcţiei, sumă care îi pune în dificultate financiară pe mulţi dintre fermierii care derulează proiecte cu valori mari şi care, adăugată creditelor pe care beneficiarii le au de returnat, riscă să îi pună pe mulţi dintre aceştia în imposibilitate de plată.

ŞTIRI

1-31 martie: Sesiune unică pentru Măsura 123

Solicitanţii celor 115 proiecte în valoare de 126,84 mil. euro declarate eligibile, dar fără finanţare, pe Măsura 123 în sesiunea iunie 2010 (singura sesiune de anul trecut) pot afla, cel mai devreme, la sfârşitul lunii februarie a.c. dacă vor primi, totuşi, fondurile necesare implementării proiectelor, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi ai APDRP.

Potrivit directorului APDRP, însă, doar primele 10-15 proiecte din listă au şanse reale de a primii banii, restul aplicanţilor fiind sfătuiţi să îşi actualizeze documentaţia necesară şi să depună din nou proiectele în sesiunea care este programată să se deschidă la 1 martie a.c..

„Îi aşteptăm pe cei selectaţi pentru finanţare să aducă scrisoarea de confort până în ultimul moment, respectiv 60 de zile calendaristice de la primirea şi semnarea notificării”, a precizat Cornelia Mihai, directorul general al Autorităţii de Management pentru PNDR, indicând drept termen limită data de 24 februarie 2011.

Dacă, însă, o parte din cei 144 de aplicanţi ai proiectelor selectate pentru finanţare, în valoare de 170,11 mil. euro, nu vor putea face dovada cofinanţării private, banii disponibili rămaşi, astfel, din alocarea Măsurii 123 pentru 2010 vor putea fi utilizaţi pentru finanţarea proiectelor eligibile nefinanţate depuse anul trecut.

„Pentru suma rămasă disponibilă aplicăm o singură dată acelaşi principiu pentru cei neselectaţi”, a mai spus directorul general al Autorităţii de Management pentru PNDR.

În 2011, pentru Măsura 123 va fi deschisă o singură sesiune de depunere a proiectelor, în perioada 1-31 martie, cu o alocare totală de 130 mil. euro, potrivit calendarului de sesiuni PNDR.

Punctaje mai mari pentru vegetal şi pentru asociere

Investiţiile în sectorul vegetal prevăzute în proiectele depuse în cadrul PNDR vor primi punctaje mai mari, a anunţat Cornelia Mihai. „Vom publica pe site modificările propuse pentru punctaje, prin care la Măsura 123 vor fi prioritizate sectorul de cereale şi de legume şi fructe, iar la Măsura 121 vor creşte punctajele la culturi de câmp”, a precizat directorul general al Autorităţii de Management pentru PNDR, Cornelia Mihai.

Punctaje superioare vor primi, potrivit ministrului Agriculturii, şi proiectele care vizează asocierea agricultorilor. „Am discutat să fie punctaje în plus, ca să se înveţe a se lucra împreună legat de ceea ce înseamnă construcţia obiectivelor de prelucrare, de transformare, de valoare adăugată”, a precizat acesta.

„Avem o experienţă tristă, inclusiv cu obiective performante”, a mai spus ministrul Agriculturii, dând drept exemplu grupurile de producători din legumicultură care „fac depozit, merge excepţional în anii slabi, când toată lumea are nevoie de ajutor, iar în anii buni toţi se împrăştie, dar tot vor ajutorul”.

Avans 20% pentru beneficiarii FEADR

Valoarea avansului pe care îl pot primi cei ce derulează proiecte finanţate din FEADR a revenit, de la începutul acestui an, la 20% din valoarea cofinanţării publice a proiectelor, însă oficialii români au făcut demersuri pentru ca beneficiarii de fonduri europene să poată avea acces, în continuare, la un avans de maxim 50%, potrivit directorului general al Autorităţii de Management pentru PNDR, Cornelia Mihai.

„Până la sfârşitul anului 2010, avansul putea fi de maxim 50 la sută, însă a revenit la 20 la sută. În momentul de faţă, România a făcut o solicitare către Comisia Europeană de modificare a regulamentului, astfel încât să se menţină acest avans până la sfârşitul perioadei de programare.

Avem primită de la Comisie o scrisoare prin care ni se spune că până la sfârşitul perioadei de programare, numai că şi în interiorul serviciilor Comisiei există o procedură şi un timp în care se modifică acest regulament. Am înţeles că până în februarie va intra în Comitetul de Dezvoltare Rurală”, a precizat Cornelia Mihai. „Avansul poate fi primit, însă, doar după finalizarea achiziţiilor din proiect”, a adăugat aceasta.

Schema de ajutor de stat N578/2009: sesiune amânată cu o lună

Deschiderea sesiunii de cerere de proiecte aferente Schemei de ajutor de stat N578/2009 "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi frestiere în vederea obţinerii de produse neagricole" programată pentru perioada 01 - 31 martie 2011 se amână pentru perioada 01 - 29 aprilie 2011, informează APDRP.

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul schemei, angajat pe durata de aplicare a acesteia, este echivalentul în lei a 200 mil. euro, contribuţie publică.