Buget de avarie la agricultură

Din cele 9 miliarde de lei alocate Agriculturii, doar 5,4 miliarde de lei sunt bani de la bugetul de stat, din care aproape 2 miliarde de lei vor merge spre cofinanţarea programelor europene, în timp ce numai 2 miliarde sunt destinate subvenţiilor acordate fermierilor, însă cea mai mare parte din aceşti bani, respectiv 1,81 miliarde lei, va fi folosită pentru plăţi restante de anul trecut.

În căutare de resurse

"În 2010 vom putea achita datoriile aferente anului trecut, vom putea asigura cofinanţarea programelor europene, dar vom avea puţine resurse pentru a înlocui formele de ajutor de stat care au încetat la sfârşitul anului 2009″,  a recunoscut noul ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru, insistând, însă, pe faptul că este un buget „de criză”.

Şi ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, spune că nu sunt bani pentru agricultură şi că dacă ar avea, ar da, însă nu oricum, ci numai conform schemelor de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană, dar ar şi lua, intenţionând să taxeze agricultura “sub toate formele sale”.

Tot Vlădescu a mai declarat că, pe măsură ce noi forme de sprijin vor fi aprobate de Comisie, vor fi căutate şi surse de finanţare suplimentară pentru agricultură, în condiţiile în care prelungirea, solicitată de Agrostar, cu cel puţin un an a actualelor ajutoare de stat, printr-o derogare de la Comisia Europeană, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor state, este imposibilă.

Problema este, însă, că Ministerul Agriculturii nu a finalizat încă o lege care să prevadă noi forme de sprijin de la bugetul de stat pentru agricultori, acestea fiind incluse, deocamdată, într-un proiect ce urmează a fi discutat cu producătorii agricoli şi care se speră că va fi aprobat de Comisie, iar ministrul Agriculturii nu are nici măcar un plan anti-criză pe termen scurt, aşa cum sperau producătorii din sector.

Iar dacă de sprijinul direct al statului pentru activităţi curente nu mai poate fi vorba de-acum încolo,  nici măcar finanţarea investiţiilor nu le dă mari speranţe producătorilor agricoli, care, deşi vor avea la dispoziţie peste 5,6 miliarde de lei în acest an prin programe europene, întâmpină greutîţi în accesarea acestor bani, aât din cauza birocraţiei, cât şi a lipsei resurselor financiare proprii, ceea ce i-a determinat pe membrii Agrostar să ceară atât sprijin din partea băncilor în creditarea sectorului agricol, cât şi garantarea integrală din partea statului a creditelor necesare cofinanţării proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Agricultorii se pregătesc de proteste

Aşadar, după un an greu şi plin de probleme, însă şi de declaraţii electorale pompoase cu privire la rolul important al agriculturii şi de promisiuni legate de prioritatea ce va fi acordată acestui sector, producătorii agricoli încep noul an, care se anunţă şi mai greu decât cel trecut, cu datorii şi cu un buget care nu le promite nici un sprijin din partea statului şi în care cea mai mare parte o reprezintă bani la care se uită fără să poată ajunge.

Nemulţumiţi de fondurile insuficiente alocate Agriculturii, în comparaţie cu necesarul solicitat de membrii Federaţiei Agrostar, de 4 % din PIB, producătorii agricoli, care mai sperau totuşi măcar la cele 2 miliarde suplimentare, ameninţă, acum, cu proteste.

Reprezentanţii Agrostar susţin că în cazul în care bugetul pentru Agricultură va rămâne la nivelul actual, mai mult două treimi din exploataţiile agricole riscă să fie închise în acest an.

Şi producătorii agricoli membrii ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) şi ai Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) sunt hotărâţi să acţioneze cu fermitate pentru a-i determina pe guvernanţi să suplimenteze fondurile alocate sectorului agricol.

“Suplimentarea bugetului pentru Agricultură este o cerinţă vitală pentru menţinerea nivelului de productivitate şi a perspectivelor pentru agricultori în anul de criză ce urmează, iar premizele climatice favorabile ale acestui an pot fi compromise de finanţarea insuficientă a verigilor tehnologice”, susţin aceştia.

Membrii celor două organizaţii reprezentative pentru toate sectoarele din agricultură consideră şi că “actualul bugetul al Agriculturii nu respectă un punct principal din Programul de Guvernare - prioritate pentru agricultură”, dar şi că “o producţie mare în acest an agricol reprezintă un aport substanţial la PIB-ul României, justificând suplimentarea bugetului.”