Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
agroinfo_ro_header_big_homepage_728x90
Reclama header after big part 3

FERMELE MICI ROMÂNEȘTI AMENINȚATE SĂ FIE ÎNGHIȚITE DE COLOȘII STRĂINI!

Publicat: 09 octombrie 2017 - 20:03
1 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

POVESTEA PORCULUI! Consumatorii nu știu, de cele mai multe ori, care este povestea unei bucăți de carne pe care o cumpără din vitrinele magazinelor. Sunt puțini români care întreabă vânzătorul: de unde este carnea de porc? Provine din fermele românești sau este adusă din import? Am pătruns în fermele de porci și am descoperit o realitate crudă,  pe care o trăiesc zi de zi fermierii mici.

Turul organizat de Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin (AFISS), în perioada 4 octombrie – 6 octombrie 2017, este o premieră prin felul în care a fost gândit. Adică, în trei zile, strădania a fost să includă toate verigile lanțului dintr-un sector care stă de prea mult timp în umbră: ferme de reproducție, de îngrășare și fermă unde a fost creat un lanț integrat, de la reproducție, îngrășare, abatorizare și procesare. 

Pe urmele Poveștii porcului am descoperit că spaima cea mai mare a crescătorilor români de porci este să nu-i acapareze grupurile străine care domină piața, danezii de la Premium Porc, americanii de la Smithfield Prod, doi coloși care au înghițit deja câteva ferme românești.

Necazurile crescătorilor români sunt: ajutorul de bunăstare, măsura 215, care-i limitează la trei serii de porci pe an, pune frână dezvoltării fermelor românești.ferma-pig-elita_b Concret, pentru al patrulea ciclu nu li se mai dau plăți compensatorii pentru bunăstarea animalelor. O altă durere mare este importul excesiv de carne de porc. Proastă calitativă, congelată și decongelată, vândută la prețuri mici și mult mai nesănătoasă decât carnea porcului românesc. De ce este mai nesănătoasă? Pentru că porcii din fermele noastre sunt crescuți cu cereale pe când cei aduși din afară mănâncă tot felul de resturi în care pot să existe cantități mai mari de substanțe chimice.

Cel mai tânăr dintre fermierii vizitați a pus degetul pe rană: fără asocierea într-o cooperativă crescătorii români de porci nu vor mai rezista pe piață.

Călătoria noastră a început în Vrancea, la o fermă de îngrășare din localitatea Gologanu. SC Pig Elita a fost construită pe forțe proprii. Fermierii nu au împrumutat un leu și nu au accesat fonduri europene. Maricel Lazăr și Neluțu Ștefan au construit ferma în 2002, într-un grajd dezafectat, pe care l-au renovat, modernizat. Cei doi fermieri cumpără purcei din Germania, în tranșe de câte 1.500 de capete, cu un preț de 82 de euro/purcel.

FERMELE DE PORCI DIMENSIONATE CA FERMELE VEGETALE

Am vrea să ne extindem, mai există un grajd mai mare pe care am putea să-l punem la punct, dar avem nevoie de 300.000 – 400.000 de euro și ne-am gândit că o variantă ar fi să accesăm fonduri europene. Dar e greu să accesezi fonduri europene, spune Maricel Lazăr.

De ce e dificil pentru fermierii noștri să ajungă la bani europeni? larisa-ene-fermieri_bPe submăsura 4.1 investiții în exploatații agricole, PNDR 2020, fermele de porci au fost rău dimensionate. Dumnealor nu o să se încadreze decât la 50% finanțare nerambursabilă. Fermierii noștri sunt decapitalizați, aportul de 50% din partea beneficiarului este foarte mare. O fermă de creștere a porcilor nu poate fi comparată cu o fermă vegetală. Fermierii noștri nu dispun de capital ca să-și asigure cofinanțarea unui proiect. Mulți dintre crescătorii de porci depind de plățile compensatorii. Dacă nu ar fi depins, nu ar fi fost afectați în momentul în care din aceste plăți ni s-a tăiat 25%, declară Larisa Ene, președintele AFISS, organizatoarea turului ( în foto, alături de fermierii de la Pig Elita).

La următoarea oprire, stabilită pe hartă, am realizat ce înseamnă fermă de reproducție. sotii-saghin_bSoții Ramona și Silviu Saghin (în foto)  au construit o astfel de fermă, Silram Prest, din fonduri europene. Un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro, început în 2012 în localitatea Cleja din Bacău, și finalizat în 2017. Am vrut să facem o fermă de reproducție pentru că mai avem o fermă de îngrășare de 15.000 de capete și toți purceii îi aduceam de afară la prețuri mari. Deci, a fost o necesitate, spune Silviu Saghin.

În ferma soților Saghin sunt 550 de scroafe, iar purcelul de 25 kg este vândut cu 55 de euro la poarta fermei. Un preț mult mai mic decât cel plătit de fermierii din Vrancea pentru purceii aduși din Germania.

DAȚI-MI DE DOI LEI CARNE TOCATĂ

Necazul mare este că ferma de reproducție nu primește ajutorul de bunăstare pentru că a fost populată în 2016 și nu am prins sesiune deschisă. Nu putem concura, pe aceeași piață, cu fermieri care iau subvenții. O a doua problemă este valorificarea. Nu există un preț corect, spune Ramona Saghin.

Tinerii fermieri au încercat să se extindă cu o carmangerie deschisă în piață, dar au renunțat după un timp, triști că românul e atât de sărac încât nu-și poate permite o bucată de carne.

Psihic, te mișcă când vezi câtă sărăcie este, veneau oameni și cereau de 2 lei carne tocată.  Este foarte greu. Realitatea acolo o vezi, la raft, spune Ramona Saghin.

Cum rezistă pe piață tinerii fermieri? Extrem de greu. Silviu Saghin pune degetul pe rană. Tânărul fermier vede un viitor doar dacă crescătorii de porci vor fi de acord să se asocieze într-o cooperativă care să negocieze pentru ei.

Fără să fim într-o cooperativă nu vom putea merge mai departe. Noi singuri nu putem furniza un număr de capete de purcei săptămânal. Abatoarele nu stau după noi, apelează la grupurile mari, străine, cum e Premium Porc, Ferme Plus, Smithfield etc, spune Silviu.

Lanț integrat am văzut la ultima dintre fermele vizitate, Agrosuin din Vornicenii Mici, Suceava, la fermierul Gheorghe Scheuleac.

Avem o fermă de îngrășare cu trei cicluri pe an, 2.000 de capete pe ciclu, o fermă de reproducție cu 450 de scroafe, în construcție acum, un abator și o mică fabrică pentru procesare. Sacrificăm 100 de porci pe zi și fabricăm aproximativ 94 de produse, mezeluri, spune fermierul.gheorghe-scheuleac_b

Gheorghe Scheuleac a dat în judecată APIA pentru că l-a exclus de la plățile compensatorii pe bunăstare pe motiv că porcii primesc oricum lumină naturală. Procesul a fost câștigat de fermier. Ce împinge înainte o fermă unde există lanț integrat? Simplu. Datoriile.

Prin acest tur, am dorit să arătăm cine sunt acești fermieri mici. Sunt oameni care muncesc, pun suflet în afaceri de familie construite cu mare greu. Au făcut mari sacrificii și vor să continue.

Am vrut să atenționăm autoritățile din România că fermierul mic trebuie să fie protejat. Fermierii mici au necesități aparte, nu au același acces la capital ca fermierii mari și au nevoie disperată de plățile compensatorii și să beneficieze de ajutoare de stat, declară Larisa Ene, președintele AFISS.  

Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin are 70 de membri, care dețin în ferme, în total, 500.000 de capete de porci.

Vizualizat: 3053 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
vlad tepes
|
10. 09, 2017. Monday 22:20
Mult succes tuturor acestor fermieri, niste oameni de isprava , poate ca statul ar trebui sa jute mai mult , cum se intampla in alte state membre UE si nu se face mare valva. Aceasta concurenta neloiala ne face sa importam toate produsele lor de prin supermarket , care sunt mult mai slab calitativ decat ale nostre. Daca esti un bun Roman , mananca Romaneste, asfel vei stimula tot lantu economic, fi Patriot, si vei vedea diferenta.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Prima zi la Agro Oltenia

Prima zi la Agro Oltenia

Prima editie Agro Oltenia
Cameraman: Daniel Baran
Reporter: Liviu Gordea

Horsch – noutăţi pentru Agritechnica 2017 Mewi la Agromalim 2017 Farmtech la Agromalim 2017

Bancul zilei

Probleme de... orăşean

Probleme de... orăşean
Trei tarani se muta la oras. Dupa 3 luni, ei se intalnesc si incep sa-si povesteasca cum s-au adaptat la oras... Detalii