Exploziv! Un document dezvăluie ce se va întâmpla cu subvențiile din agricultură!

Comisia Europeană va trebui să prezinte în 2016 o revizuire a funcționării Cadrului Financiar Multianual (CFM), ținând seama de situația economică. Cadrul Financiar Multianual (CFM) stabilește cuantumurile maxime pe care Uniunea Europeană le poate cheltui cu anumite politici, cum este Politica Agricolă Comună (PAC).

O revizuire a CFM va permite instituțiilor, inclusiv Parlamentului European, să reevalueze prioritățile privind CFM. Există totuși riscul unui impact asupra PAC, spune un document al Parlamentului European. Iată ce informații mai conține acest document despre o nouă structurare a plăților directe și un nou model de ajutoare în agricultură!

Se vor confirma în 2020 tendințele evidențiate în cadrul reformei recente a PAC? Printre chestiunile care ar putea fi aduse în discuție se numără, în primul rând, menținerea poziției de lider financiar a plăților directe pentru dezvoltarea rurală, precum și partea din buget care ar trebui alocată pentru măsurile de piață. De asemenea, având în vedere experiența dobândită în perioada 2014-2020, care va fi rolul rezervei pentru situații de criză? Va crește importanța măsurilor de gestionare a riscurilor, care sunt încă reduse în cadrul PAC?

Evoluția măsurilor de promovare a organizării economice a fermierilor, mai ales în sectoarele în care măsurile de control al ofertei au fost eliminate (sectorul laptelui, al zahărului, al vinului), ar trebui să constituie, de asemenea, o chestiune centrală.

Apoi, s-ar putea pune problema cofinanțării plăților directe, o temă pe care ultima reformă nu a abordat-o, în special din cauza crizei economice, ceea ce ar putea avea drept rezultat crearea unui pilon unic de sprijin pentru agricultură și zonele rurale. Se va pune în discuție probabil și chestiunea legată de coordonarea fondurilor PAC cu celelalte fonduri structurale și de investiții europene, precum și problema cheltuielilor în domeniul cercetării și inovării în agricultură.

Cofinanțarea plăților directe este o referire, probabil, la contribuția pe care ar trebui să o aibă la aceste subvenții statele membre UE.

De asemenea, se va aborda viitoarea structură a plăților directe, în special importanța fiecărui element constitutiv al acestora, precum, de exemplu, sprijinul pentru producția de bunuri publice. Se va avea în vedere transformarea plății de bază într-o sumă unică (forfetară) pe hectar ca parte a unui mare sistem agronomic european? În plus, evoluția plăților legate de producție și a plăților redistributive va da cu siguranță naștere unor dezbateri.

În acest context, modelul de punere în aplicare a ajutoarelor directe care va domina în perioada 2014-2020 va avea probabil o influență asupra viitorului model de ajutoare directe care va fi adoptat. De asemenea, se vor revizui probabil definițiile fermierilor activi și micilor fermieri.

Ce ar însemna un mare sistem agronomic european și transformarea plății de bază într-o sumă unică forfetară? Probabil, fermierul român ar ajunge să încaseze aceeași subvenție pe hectar ca fermierul francez.

În cele din urmă, rezultatele negocierilor comerciale internaționale, atât multilaterale (în contextul Rundei de la Doha (OMC) ), cât și bilaterale (în special cu SUA, în vederea unui parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP))  vor influența probabil noua PAC. Același lucru va fi valabil și în cazul acordurilor multilaterale în domeniul mediului (de exemplu, cele referitoare la combaterea schimbărilor climatice).

Documentul a fost elaborat de doi experți în agricultură ai Parlamentului European, în toamna acestui an.

(sursa: Parlamentul European)