EXCLUSIV! SECRETELE FILIEREI LÂNII DIN ROMÂNIA! PREȚUL PLĂTIT DE ACHIZITORI!

Sunt detalii pe care mulți crescători de ovine din România nu le știu atunci când vând lâna oilor. Finețea firului, măsurată în microni, o singură culoare, curată, cumpărătorii de lână nu apreciază inserțiile de culori, negru, de exemplu, absența impurităților sunt câteva dintre aspectele care ridică sau coboară prețul lânii până-l aduce la o sumă derizorie, dezamăgitoare pentru mulți oieri.

Am aflat că în România nu mai există laboratoare care să certifice calitatea lânii, să împartă lâna pe categorii, așa cum se întâmpla pe vremea lui Ceaușescu. Unii achizitori stabilesc la ochi finețea firului de lână, alții, mai tineri și deciși să vândă firul de lână cu preț profitabil au învățat să apeleze la laboratoare din Anglia ca să obțină certificate de calitate. Niciun gram de lână nu este vândut de achizitori în România. Toată este exportată și o să vedeți până unde ajunge firul de lână românească. Foarte importantă pentru calitatea lânii este rasa oii. Cea mai apreciată și mai bine plătită lână provine de la rasa Merinos.

Începem călătoria noastră pe urmele firului de lână cu un achizitor din Constanța. El și asociatul lui sunt printre cei mai tineri din branșa achizitorilor de lână din România. Au doar 32 de ani și se ocupă de trei ani de colectarea și exportarea lânii. În acest timp relativ scurt, au reușit să exporte lâna cumpărată de la ciobanii români în colțuri îndepărtate de lume, până și în Africa de Sud.

Prima oară, am vândut lână în China, am vândut lână în Ungaria, în Turcia, în Africa de Sud. Suntem la al treilea sezon, sunt eu cu prietenul meu, avem 32 de ani, suntem cei mai tineri din branșă, se prezintă Codrin, unul dintre asociații centrului de colectare lână KAI FU, localitatea Târgușor, Constanța, exclusiv pentru AGROINFO.

Centrul de colectare de la Târgușor funcționează într-o fermă. Există depozit, rampă de încărcare, este dotat cu stivuitoare și mașini. De multe ori, asociații merg în fermele de ovine să evalueze lâna și să o cumpere direct din fermă. Prețul este negociat cu crescătorul de ovine.

Eu sunt interesat doar de lâna Merinos, colectez doar lână Merinos, nu Țurcană, nu Țigaie, nu altceva. La momentul actual, am un preț de 3,5 lei/kg, 3,6 lei/kg sau chiar 3,8 lei/kg. Prețurile scad, să știți, că începe sezonul și prețurile sunt în scădere. Merinosul are o finețe foarte mare, se folosește în industria textilă, față de Țurcană sau Țigaie care se folosesc la izolație, covoare. Merinosul este cea mai căutată și cea mai puțină în țară. Merinosul de Palas, în zona Dobrogei și Merinosul Transilvănean, în Transilvania.

Nu suntem interesați doar de Merinosul rasă pură, autohton, rasa înregistrată, suntem interesați și de ce a intrat cu el, adică metis. Cu cât este însă mai departe de rasa pură, cu atât cresc micronii, crește grosimea firului de lână. Cu cât e mai fin firul, cu atât e mai scump. Un Merinos de Palas, un berbec autohton, rasă pură-pură, un pedigree, să-i spun așa, ajunge lâna și la 7 lei/kg. Am reușit să cumpăr cu 5,5 lei/kg lână Merinos din România.

Avem în țară 50-60 tone de lână foarte bună care are trecere foarte mare, dar este foarte puțină. Vă spun sincer am cumpărat cu 5,5 lei/kg lână din zona Călărași, unde este o lână foarte bună și pe zona Brăilei, la fel. Mâine (astăzi, vineri, 13 aprilie n.r.) am o vizionare în Berceni. Am mai luat lână de pe raza Ilfovului anul trecut, când am trimis acolo o mașină după lână Merinos și a fost în regulă. Eu încerc să mă înțeleg cu crescătorii, trimit un băiat cu mașina să colecteze marfa. În mijlocul sezonului, când e foarte mult de muncă și de fugit, aș prefera să vină fermierul, să o aducă la depozit și să ne înțelegem la preț. De exemplu, îi spun fermierului că-i dau 3 lei/kg dacă o ridic eu de la fermă sau îi dau 3,3 lei, 3,4 lei/kg dacă o aduce el. Să-și scoată omul motorina, drumul până acolo, spune Codrin de la KAI FU.

Cei mai buni clienți ai celor mai tineri din branșă sunt chinezii.

Am început cu China și mi-aș dori să rămân cu China pentru că oferă un preț foarte bun la lână în continuare, numai că-și dorește cantități industriale. Pentru chinezi nu contează 100 – 200 de tone, vor 500 de tone, 1000 de tone, de exemplu. Chinezii fac textile pe care apoi le trimit în Europa. Din păcate, românii au trimis porcării în China și acum trebuie să spălăm rușinea. Nu prea vor să mai audă de români. S-a făcut rabat la calitate, s-au trimis produse care nu corespundeau, fără certificate de calitate, spune Codrin.

Ca să testeze calitatea lânii, cei doi asociați de la KAI FU apelează la laboratoare din Anglia. Știu deja cât valorează un certificat emis de unul dintre cele mai recunoscute laboratoare și cât ridică prețul la lâna vândută clienților străini.

Noi chemăm laborator din Anglia, ne testează lâna, prelevează probe, ne eliberează certificat pe care scrie umiditate, grosime, microni, lanolină, randament, masă vegetală. IWTO (International Wool Textile Organisation n.r.) din Anglia sunt cei mai recunoscuți în lume. Dacă vinzi lână cu certificat IWTO, ți-o cumpără oricine, China, Australia, India, Turcia.

Românii vând lâna în orb. Majoritatea vând la turci și atunci vând în orb, adică o măsoară după ochi: lâna este așa și așa. Primim un preț foarte prost de la turci. Ei o spală în Turcia, îi stabilesc micronii, eliberează un certificat și mai apoi o trimit spre China, cu un preț mult mai mare. Noi nu avem spălătorii, noi nu avem laboratoare de testare, nu avem nimic. Normal că și fermierul este ucis că-și ia bani puțini pe lână, spune unul dintre asociații centrului KAI FU.

Codrin și-ar dori să reînvie industria lânii în țara noastră, ca pe vremea lui Ceaușescu. Lâna să fie împărțită pe categorii, în funcție de finețea firului, să fie atestată, certificată.

Partenerul meu a locuit în China, în Shanghai 6-7 ani, am adus niște chinezi, niște investitori, am vrut să facem spălătorii, dar au plecat chinezii când au văzut cum se lucrează la noi. Se lucrează greu, nu avem laboratoare, nu avem de ce să ne folosim aici, nu avem resurse, suntem în urmă. Au venit niște domni din China, din Anglia, am încercat să facem laboratoare. Am fost pe la Institutul de Cercetări la Constanța. Laboratoarele sunt închise, mașinile sunt vechi de pe vremea lui Ceaușescu, personal nu mai există. Nu avem cum să certificăm lâna ca să cerem un preț bun pe ea, spune omul de afaceri.

Cât despre lâna Țurcanelor, asociatul KAI FU susține că un kilogram pornește de la prețul de 50-60 de bani. O cumpără turcii la Sibiu. Pleacă de la fermieri cu 50-60 de bănuți, dar Țurcană de munte, curată.

Cei doi asociați de la KAI FU negociază acum exportul de lână în Egipt. Săptămâna viitoare primesc o delegație de acolo.

Rămânem tot la Constanța, la Nicolae Hagi, proprietarul centrului de colectare CONTITOTAL, din localitatea Lumina. Aici aflăm că lâna cu inserții de culoare e refuzată, nu e apreciată și din acest motiv lâna oilor din rasa Cap Negru de Teleorman nu se vinde. Și încă un lucru important și alarmant asupra căruia atrage atenția achizitorul: nu există o preocupare atentă pentru genetică, pentru păstrarea rasei pure la ovine.

Pentru rasa Merinos plătim 3,50 lei/kg de lână, iar pentru rasa Țigaie, 2,50 lei/kg. Cum s-a tuns cojocul de pe oaie, așa o cumpărăm, o depozităm, îi facem o sortare sumară, bălegarul, impurități minerale, vegetale, o împachetăm și pleacă la export. În România nu avem unde să o vindem. Exportăm în funcție de cum găsim clienții, în funcție de cerere și ofertă, pentru că unul e mai slab decât altul. Sunt prețurile de pe piața internațională, că există un centru al Federației Lânii în Anglia și mai știm și noi care sunt prețurile.

Dar, în orice caz, lâna noastră s-a mai degenerat în ceea ce privește rasa. Aveam undeva la 22-23 de microni și acum s-a dus la 26 de microni datorită încrucișării cu alte rase și dezinteresului față de calitatea lânii. Nu mai există Merinosul pur care exista odată, selecționat de centrele de selecție, cum era Palasul, mai era unul undeva pe la Carei și nu mai știu pe unde. Se încrucișează la voia întâmplării. Genetica este la voia întâmplării și la voia crescătorilor.

Oierii sunt interesați de alte aspecte, cum ar fi laptele, carnea. Adică, să fie de carne, cum au făcut cei de la Teleorman care au adus o rasă de oi care sunt mai mari, mai solide și atunci cântărește mai mult la carne și oierul câștigă la carne. Mă refer la Cap Negru de Teleorman. Lâna acestor oi aproape că nu e bună deloc pentru că are inserție neagră și intră la color și colorul nu e căutat. În zona noastră, în Constanța și județele limitrofe, Tulcea, Călărași, Brăila, Ialomița încă mai au ceva din genul Merinosului. Țurcana ne interesează cea de la munte care are lâna curată. Oaia de la munte e curată, nu are lâna cu praf. Eu nu cumpăr lână de la rasa Țurcană dacă nu e de la munte pentru că nu se vinde, are multe impurități minerale și vegetale. O marfă dacă nu o poți vinde, nu ai de ce să o cumperi, declară Nicolae Hagi, exclusiv pentru AGROINFO.

Am văzut cum stau lucrurile la Constanța și am vrut să știm cum se vinde lâna în alt colț de țară. Marius Voicu, proprietarul  SC VERNES DIVERS SRL, din localitatea Sângeorz Băi, județul Bistrița Năsăud, a fost concis în explicații.

Cumpărăm lână cu un leu pe kilogram, de la Țurcană și avem foarte puțină Țigaie. Noi luăm lâna necondiționat, noi facem sortarea, omul nu trebuie decât să o aducă. Singura condiție este să nu fie udă, ne spune acesta.

Mult mai volubil, vorbăreț, și revoluționar este Nicolae Gheorghe, vechi în branșa achizitorilor de lână. Proprietarul SC WOLSSIB din Poiana Sibiului, județul Sibiu, este supărat pentru că oierii mulți și necăjiți nu sunt ajutați să-și salte economic fermele. Nicolae Gheorghe crede că nu ar trebui să fie sprijiniți speculanții din oierit, băieții deștepți. Ajutoarele financiare ar trebui direcționate spre oierii care se luptă zilnic pentru supraviețuirea fermelor. Să dai pajiștile de pe munți unui singur om cu zeci de mii de oi nu mi se pare corect, spune cu năduf achizitorul. 

E oarecum necăjit că nu le poate oferi crescătorilor de ovine un preț mai mare pe kilogramul de lână, dar prețul îl fixează piața și cumpărătorul străin. Dacă chinezul dă un preț mai mic, achizitorul dă și el fermierilor un preț mai mic.

Cumpăr lână de la toate rasele de ovine. Prețurile sunt după cum urmează: 0,70 bani/kg va fi mița Țurcană și lâna Țurcană doi, 1,60 lei/kg lâna Țurcană unu, care să nu aibă ciulini deloc, albă, să nu fie bătută, lâna Țigaie la ora asta a ajuns numai la 2,50 lei/kg, la Merinos nu am un preț pentru că nu mi-am găsit cumpărător cu care să negociez un preț. Afară merge toată lâna pentru că în țară nu avem la cine să o vindem. Am avut chiar azi (joi, 12 aprilie n.r.) chinezi în magazie. De 6 ani le dau lână la oamenii ăștia. Nu știu dacă chinezii dau cel mai bun preț. Noi, românii, când mergem în magazine cumpărăm produse chinezești, că sunt cele mai ieftine. Oare cine cumpără materie primă cu un preț mare ca să vândă produsul finit cu un preț mic?! Cel mai bun cumpărător e cel care ia lâna și plătește.

Puteam să vând lână în India, că de doi ani mă tot contactează niște indieni. Tot stăm de vorbă, le-am făcut invitație. M-a sunat însă de la consulatul lor și mi-au spus: aveți grijă, nu dați lâna fără bani. Deci, oamenii ăia străini nu mă cunoșteau și m-au făcut atent. Atunci cum să le vând lână la indieni?! Ca să-mi plătească pe lumea cealaltă?! Spune Nicolae Gheorghe, proprietarul centrului de colectare WOLSSIB.

Lâna nu este un produs care să se vândă ușor.

Lâna nu e pâine moale și nici salam de Sibiu. Domnișoară dragă, dumneavoastră, acasă, nu știu dacă aveți între toate hainele 5% haine din lână. Vă dați seama cât de căutată este lâna?! Nu mă reprofilez  pe altceva pentru că am 60 de ani și mă bucur cu mult, cu puțin, cu cât îmi dă Dumnezeu. Cumpăr cam 1.500 de tone de lână pe an. Anul trecut, am cumpărat 1.900 de tone de lână. Toată am exportat-o și acum de trei zile tot încarc la lână pentru că am mai avut în depozit 200 de tone. Să vedem ce e cu producția asta nouă, că în câteva județe s-au apucat deja de tunsul oilor, speră la mai bine omul de afaceri.

Ce am descoperit în călătoria noastră pe firul lânii? Că în România ar trebui reînviată industria lânii, că avem nevoie de laboratoare care să-i testeze calitatea, că avem nevoie de fabrici care să producă din nou stofe din lână, covoare din lână, etc. să exportăm și noi produse finite. Și foarte important, avem nevoie să îmbunătățim rasele de ovine din România, să nu lăsăm să se piardă lâna prețioasă. Mai trebuie să vă spunem că, pe lângă prețul luat de la achizitori pe kilogramul de lână, crescătorii de ovine înscriși în Programul de ajutor de minimis pentru lână mai primesc o subvenție de un leu pe kilogramul de lână comercializată.