Evaziunea şi absorbţia fondurilor - principalii factori care influenţeaza agricultura

În acest sens s-a luat deja o măsură, care a fost bine primită de agricultori, aceea a taxării inverse la comerțul de cereale. „Anul trecut, vorbeam probabil de un nivel al evaziunii de cel puţin un miliard de euro. Anul acesta, probabil că valoarea va scădea cu cu 30%-50%, însă în niciun caz nu se va reduce la zero, cum cred unii”, a spus, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIR). Taxarea inversă elimină cota TVA din facturi în tranzacţiile dintre intermediar şi producător şi, respectiv, intermediar şi firma cumpărătoare, urmând să fie încasată ulterior.

Potrivit estimărilor acestuia, rezultă o sumă suplimentară, ce ar putea fi încasată de stat, de până la 120 de milioane de euro anual. Astfel, dacă evaziunea scade cu 50%, înseamnă că 500 de milioane de euro vor fi fiscalizate. Cota aplicată este TVA-ul, adică 24%, deci aproximativ 120 de milioane de euro în plus la buget. Dacă ne luăm după estimările mult mai optimiste ale lui Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, potrivit căruia taxarea inversă va îngropa definitiv evaziunea, ar rezulta un plus la buget de aproximativ 250 de milioane de euro pe an.

Morile ge grâu, contorizate
În domeniul panificaţiei, evaziunea ajunge la 60% din vânzări, potrivit lui Aurel Popescu, preşedintele Rompan. Cum anual în România se vinde pâine de aproximativ un miliard de euro, evaziunea ajunge la 600 de milioane de euro. O eventuală reducere cu 50% ar aduce la buget încă aproximativ 72 de milioane de euro pe an.

Sunt unele metode, însă, mai eficiente, pentru a stopa evaziunea în tranzacţiile cu cereale. „Oricât de bine ar funcţiona taxarea inversă, tot vor exista evazionişti. Sunt unii care produc 5.000 kg de grâu pe hectar şi declară 3.500 ca să plătească mai puţin la stat. În acest caz, soluţia ar fi - să se introducă contoare la mori, ca şi la fabricile de alcool. Atunci se va şti clar cât grâu intră, câtă făină iese, şi cantităţile vor putea fi taxate corect”, spune Dragoş Frumosu. În cazul industriei de panificaţie, soluţia este una singură: „atâta timp cât anumiţi producători sunt protejaţi de autorităţi, nu există nicio şansă pentru reducerea evaziunii. Depolitizarea instituţiilor de control este singura soluţie”, spune şi Aurel Popescu.

Absorbţia Fondurilor europene - sub potenţial
În ceea ce priveşte Strategia pentru 2012-2014, deși proiecțiile sunt realiste, țintele ar trebui stabilite ceva mai sus, spun specialiştii. Pe lângă combaterea evaziunii și estomparea efectelor negative create an de an de companii neperformante de stat (prin privatizare parțială sau totală), România are nevoie și de banii europeni, fonduri pe care le primim, şi care nu sunt de fapt împrumuturi.

„Dacă admitem că putem și trebuie să absorbim mai multe fonduri europene, nu înțeleg de ce avem această încremenire a veniturilor la sub 34%”, spune Daniel Dăianu. Se prognozează ca absorbția fondurilor europene să se dubleze de la 1,4% din PIB, anul acesta, până la 2,8% în 2014. O țintă deloc ambițioasă, în condițiile în care avem și proiecte mari, de infrastructură, deja aprobate și care urmează să fie demarcate.
sursa: capital.ro