DECIZIE MADR: AUTORIZAȚIE DE FOLOSIRE A NEONICOTINOIDELOR!

Pentru campania de primăvară 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, autorizează utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziție pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecția plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizațiile temporare emise de  România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în Uniunea Europeană.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării semințelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, în contextul următoarelor elemente:

•În prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație.

•Nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr.

În concluzie, unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetație pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluare a mediului înconjurător.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde fără o astfel de soluție culturile de porumb și sfecla de zahăr ar putea fi compromise.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, precizăm că în acest an MADR nu va acorda autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui, își justifică MADR decizia de utilizare a neonicotinoidelor, în comunicatul transmis AGROINFO.

Care este contextul în care MADR decide să fie utilizate neonicotinoidele în agricultură? Europarlamentarii au cerut insistent, la sfârșitul anului 2019, reducerea utilizării pesticidelor în agricultură cu scopul de a salva viața albinelor.

Pentru a ajuta la reducerea în continuare a reziduurilor de pesticide în habitatele de albine, reducerea utilizării pesticidelor trebuie să devină un obiectiv esențial al viitoarei politici agricole comune (PAC), au insistat europarlamentarii.

De asemenea, eurodeputații au solicitat ca obiectivele de reducere obligatorie la nivelul întregii UE să fie incluse în viitoarea revizuire a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

În aprilie 2018, UE a fost de acord să interzică pe deplin utilizarea în exterior a imidaclopridului, clotianidinului și a tiametoxamului, cunoscute sub numele de neonicotinoizi. Cu toate acestea, mai multe state membre au cerut derogări pentru folosirea acestor substanțe pe teritoriul lor. Printre aceste state se află și România. Ministerul Agriculturii a bănuit, probabil, că nu are nicio șansă la o nouă derogare de la Comisia Europeană, așa că a decis singur.