TINERII PLEACĂ, SATELE RĂMÂN PUSTII. 5 hectare de pământ cadou de la stat ar trebui să-l determine pe tânărul român să nu-și părăsească satul și țara și să se ocupe de agricultură. De unde să li se mai dea însă tinerilor pământ când țăranul român a ajuns orfan de pământ? Străinii ne-au cumpărat pământul ca pe o pâine caldă și parcă e prea târziu pentru un plan de reîntinerire a satului românesc.
Simt cum mi se întoarce cuțitul în rană, de fiecare dată când, în drumurile mele prin țară, privesc în ochii țăranului român rămas orfan de pământ. Terenurile agricole dar și pădurile se vând ca pâinea caldă. Oriunde te-ai duce dai de străini care ne învață „secretele agriculturii”. Pământul românesc e mană cerească pentru investitorii străini.
Altfel zis, străinii controlează 40 % din terenurile arabile ale României. Presa internațională abundă în povești despre afacerile de succes și oportunitățile pe care România le oferă. Înzestrată cu 10 milioane de hectare de teren cultivabil, țara noastră este considerată noul Eldorado al agriculturii în Europa. În vremea asta, țăranul român își strigă în pumn neputința. Îmbătrânit și sărăcit de taxe și impozite mari, el nu are puterea economică și financiară să-și mai lucreze pământul devenit paragină până când, fără soluții, îl vinde străinilor pe bani puțini.Până când, întreb?
Legea înstrăinării terenurilor agricole este dezastruoasă pentru România. Aceasta lege este o consecință a proastei negocieri a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană. Autoritățile statului trebuie să înțeleagă că problema pământului, dincolo de orice politică, ține de supraviețuirea unei națiuni, spune europarlamentarul Laurențiu Rebega.
Imediat după instalarea sa la Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu a declarat că tinerii vor fi convinși să rămână în țară, să nu mai plece în pribegie și să facă agricultură. Proaspătul ministru susținea, în decembrie 2015, pe postul public de televiziune că tinerii români vor fi împroprietăriți cu 50 ha de pământ. Mulți dintre fermierii români, care știu cât e de greu să găsești o palmă de pământ nevândută, nearendată, se întrebau: de unde vor primi tinerii pământ? Unde se vor găsi hectarele? Lucru care l-a determinat pe ministrul agriculturii să revină asupra declarației și să spună că nu a fost bine înțeles.
Nici măcar Agenția Domeniilor Statului nu are posibilitatea să acorde aceste hectare. Discutăm despre fermieri la nivel de țară, ori Agenția Domeniilor Statului, chiar dacă s-ar lua această decizie, nu deține terenuri decât într-o anumită zonă a României, în balta Brăilei, Ialomiței. Ca urmare, s-a interpretat greșit. Eu am spus că vom discuta pentru a încerca să găsim soluții, declara ministrul agriculturii, pentru AGROINFO, în decembrie 2015.
La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Achim Irimescu a micșorat suprafața cu care ar urma să fie împroprietăriți tinerii români, de la 50 ha la 5 ha. Greu de crezut că se vor găsi undeva și aceste hectare, într-o Românie care nu ne mai aparține.
Să ne punem un sistem la punct care să-l încurajeze pe tânăr să rămână în sat. Eu am propus, dar avem o mare problemă cu ADS (Agenția Domeniilor Statului n.r.). Am propus, mă rog, până la urmă am adoptat un act legislativ, o lege în Parlamentul țării, dăm 5 hectare la tinerii care rămân în agricultură, de la terenul statului. Dar pentru asta trebuie să avem fonduri la stat (...)
Să știți că eu sunt în spatele propunerii din Politica Agricolă Comună ca tânărul fermier să ia 25% în plus, e propunerea mea, a lui Irimescu, de când eram la Bruxelles (tinerii fermieri încasează un plus la subvenția pe suprafață, este vorba de schema pentru tineri fermieri n.r). Pentru că satele se golesc. În satul meu erau 3.000 de suflete și acum sunt 1.500. Casele se dărâmă lumea îmbătrânește. E trist ce se întâmplă acolo, a declarat ministrul agriculturii.
Cât privește noua lege a terenurilor agricole care ar trebui să domolească avântul investitorilor străini, ministrul agriculturii susține că este în faza de draft. A fost discutată noua variantă cu reprezentanţii fermierilor, și-n decurs de două săptămâni ar trebui să se convină asupra unui proiect final, după ce se vor studia și modelele adoptate de statele membre UE, modelul francez, polonez, etc.