Isteria pornește cu declarația unui oficial. Se aruncă piatra și valurile cresc în jur. O dată răspândită informația în public, fiecare croiește câte o teorie. Și teoriile cresc, prind rădăcini și se mai emite o ipoteză. Manipularea o fac însă cei abili și care au ceva de câștigat. La final se constată că a fost mai mare isteria decât pericolul. Dar răul este deja produs! Marele perdant e producătorul român.
După fiecare scandal alimentar, fermierii noștri au mai pierdut câte o bucată de teren. Fiecare cutremur a produs câte o fisură. Nu ați uitat de aflatoxina din lapte, dar poate ați uitat cum a pornit scandalul din 2013. De la o declarație a fostului ministru al agriculturii, Daniel Constantin. El a spus că s-a descoperit o cantitate de lapte cu aflatoxină la un import din Ungaria și o alta la un procesator român. Era vorba în total de 13.800 de litri de lapte.
Imediat au fost declanșate controale și ANSVSA a spus că suspectează de aflatoxină laptele provenit de la trei ferme românești de vaci. Mai mult, că laptele importat din Ungaria nu avea nimic, cel contaminat fiind laptele din fermele noastre. Panica a fost instalată, iar retailerii, companii străine care știu să-și protejeze afacerile, au retras de pe rafturi loturi întregi de lapte românesc necontaminat.
Analizele se băteau cap în cap și între bâlbâieli și demiteri la ANSVSA, vânzările de lapte de la fermele noastre au scăzut rapid cu 35%, în timp ce într-o singură săptămână s-ar fi importat 40 de tone de lapte. Fermierii români au pierdut milioane de euro.
Pierderile zilnice sunt de zeci de milioane de euro, nu sunt numai la noi, pierde procesarea, pierd comercianții, sume enorme. Eu arunc 10 tone de lapte chiar dacă analizele au ieșit perfect, pentru că lumea nu mai cumpără lapte, fiind indusă în eroare de conducătorii țării. Daniel Constantin a fost cel puțin inconștient în momentul în care a afirmat că laptele românesc are aflatoxină, deși nu avea niciun rezultat, declara Costel Caraș, pe atunci directorul Holstein.ro (sursa hotnews).
Toate acestea de ce? Pentru ca la final să spună, tot ministrul agriculturii, că 5% dintre cele 1.335 de probe de lapte prelevate la nivel național ar fi prezentat un procent de aflatoxină mai mare decât limita maximă autorizată de Uniunea Europeană (0,05%).
Eticheta nu era a noastră, dar noi am fost etichetați!
6.085 de tone de carne de cal, catâr şi măgar au fost exportate de România în UE în 2012. Am fi deținut locul 5 la exportul de carne de cal. Un an mai târziu producătorii români sunt loviți ca de trăznet. În Marea Britanie se descoperă carne de cal etichetată carne de vită. Cine e acuzată că a vândut carne de cal drept carne de vită? România! Scandalul se întinde în Franța și Germania.
O vreme, România nu va mai livra carne de cal. În plus, producătorii vor avea costuri suplimentare pentru efectuarea testelor ADN pe produse, susținea Sorin Minea, președintele Romalimenta, la vremea respectivă. (sursa capital)
Finalul? Etichetarea greșită a fost făcută de francezii de la Spanghero. Compania a cumpărat carnea de la Draap Trading Ltd, care ar fi cumpărat carnea din România. Producătorii români nu i-ar fi vândut niciodată acestei companii carne de cal cu eticheta de carne de vită. Că, de fapt, carnea era de vită, dar avea urme de ADN cabalin. Practic, în acest circuit producătorii noștri au căzut nevinovați. Rezultatul? Consumatorul european a început să se ferească de produsele românești.
Cât vor scădea vânzările de brânză de vaci românească?
Acum scandalul s-a mutat în curtea unui producător autohton de lactate. Un producător mic din Argeș, Lactate Brădet. Dacă în primele scandaluri nu a muri nimeni, acum au murit bebeluși. Ce fac autoritățile? Miniștrii fac declarații, iar ANSVSA a pierdut timp prețios. Nu au învățat nimic din scandalurile anterioare. Noi nu vom merge pe acea ipoteză că lotul de brânză de vaci incriminat e din 22 februarie și moartea bebelușilor s-a întâmplat înainte. O dată ce a fost depistată bacteria E-coli într-un lot de brânză, e clar că a apărut suspiciunea. Cine poate să spună acum că nu exista bacteria și în alte loturi vândute? Nimeni. De ce? Pentru că nimeni nu a făcut teste în primele ore și în primele zile. Unde a fost contaminată brânza? Posibil în fabrică, posibil la transport, posibil în magazin. Nimeni nu știe.
Dorin Cojocaru, președintele APRIL, a declarat la Agro TV că într-un singur magazin s-ar fi descoperit bacteria E-coli în brânza proaspătă de vaci. Ministrul agriculturii Achim Irimescu spune că laptele ar fi sursa contaminării și provine de la două ferme.
Dacă e laptele sursa contaminării înseamnă că brânza fabricată conținea deja E-coli când a ieșit pe poarta fabricii. La fermele respective se fac abia acum testele. Deci, nici asta nu știm sigur. Până dăm de capăt, de sursă, până vedem ce se întâmplă, producătorul român își vede ruinată afacerea. Doi retaileri i-au scos produsele de pe raft, Profi și Auchan.
Câți copii se vor mai îmbolnăvi până se descoperă sursa? Când se va descoperi cu certitudine sursa îmbolnăvirii copiilor cine-l va mai reabilita pe producător? Cum își va reporni afacerea? Cât de tare se va extinde acest scandal către alți producători români? Cu ce efecte? Cât vor scădea vânzările de brânză proaspătă de vaci? Cât vor scădea vânzările de produse tradiționale românești?