CUM FACE UN ȚĂRAN ROMÂN 3.000 - 4.000 DE EURO/LUNĂ DIN 50 DE PORCI!

Ca să obțină un câștig de 3.000 de euro - 4.000 de euro pe lună, țăranul are nevoie să crească doar 50 de porci, spune Avram Fițiu, profesor USAMV Cluj. Gustul și calitățile terapeutice, date de biodiversitate, situează jambonul românesc peste cel din Spania sau Franța.

Să arătăm Europei că suntem campioni la biodiversitate, lucru pe care consumatorul francez nu-l cunoaște. Că avem cel mai mare număr de specii de plante din flora sălbatică din toată Europa, circa 250 față de cele 50 ale Spaniei și Franței. Și să arătăm nu prin povești, prin povești cu jambon, dacă vorbim acum de jambon. Adică să arătăm că mixtura cu care facem jambonul are 250 de plante, adică o mare diversitate de principii terapeutice, nutriționale care vor intra ca ingredient în structura jambonului, spune subsecretarul de stat MADR, cunoscut ca un susținător al satului românesc.

Țăranii noștri pot exporta jambon la un preț minim de 20 de euro pe kilogram în Italia, Spania, adaugă prof. Avram Fițiu.

Suntem capabili și facem în Banat un astfel de jambon. Următoarea regulă: în România, după ce avem biodiversitate, trebuie să avem o fermă în care alegem rase românești, Mangalița, Bazna și Strei, că-l pierdem în câțiva ani de zile dacă nu ne mișcăm rapid. Deci, rasă autentică avem. Este o bătălie uriașă pentru Mangalița, dar Mangalița rasă pură românească și nu Mangalița amestecat cu porc mistreț cum este cazul Ungariei, că ei nu au rasa noastră, ci una amestecată și ca atare, la nivel de structură a jambonului nu are calitățile gustative. Te diferențiezi și asta o putem demonstra genetic, prin segmentare genetică, prin analize de sânge la porcii noștri românești. Mă bucur că, în sfârșit, un ministru al agriculturii a priceput și avem, de o lună de zile, un program care încurajează în România achiziția de Bazna și Mangalița gratuit, 8-10 purcei am înțeles, este un prim pas înainte.

PORCUL, OAIA ȘI VACA TREBUIE SĂ INTRE ÎN PĂDURE!

Trebuie să ajungem la 50 de porci într-o fermă, care este numărul corect ca să trăim astăzi decent. Adică, porcul și săptămâna. Trebuie să fim capabili de a tăia, nu săptămânal, când îi tăiem, în medie, un porc pe săptămână într-un an de zile ca să putem ajunge pe o schemă de lucru de 15-20 de euro kilogramul de jambon, să putem ajunge la un venit ușor de 3.000 - 4.000 de euro pe lună din 50 de porci. Este mult mai simplu să produc 3.000 de euro pe lună, 4.000 de euro pe lună, vânzînd jambon decât brânză maturată. Pentru că jambonul este un produs mai de nișă decât este brânza. Presupune o răbdare pe care doar cei care o au reușesc să câștige acești bani.

Ne trebuie apoi să modificăm de urgență Legea codului silvic prin care să putem introduce porcii, vacile și oile în pădure. Este inadmisibil să ții un porc de culoare neagră la 40 de grade afară, să-l ții într-un stres, din punct de vedere climatic, să-l ții afară în loc să-i dai voie să intre în pădure. În toată Europa, porcul stă în pădure, și oaia și vaca, doar la noi, pădurea e mai specială, ca să o poată tăia, trebuie să nu meargă țăranul cu animalele în pădure. Va trebui să modificăm această lege și să facem o grevă interesantă, ca în Venezuela, pentru accesul porcului în pădure, a explicat Avram Fițiu pentru emisiunea "Cum să faci bani din agricultură".

Jambonul produs în micile ferme, țărănești, din rasele Bazna, Mangalița sau Strei nu are colesterol dăunător organismului.

Vindem la o clientelă de români din Italia, Spania, Franța. Doi, vindem la românii din România care-și permit acest produs, să-l poată cumpăra, vindem la un tip de consumator din Cluj Napoca sau din București, din Iași care este pregătit să asculte povestea porcului nostru de culoare neagră, povestea colesterolului care nu-i face rău, povestea unui porc crescut pe iarbă, povestea unui porc crescut cu ghindă.

Următorul pas este să avem de-a face cu un sistem de creștere în aer liber, în care porcul, cât este posibil, minim 6 luni dacă se poate, chiar 7 luni sau 8, să crească în contact direct cu iarba, un porc care să aibă acces la iarbă. Vorbim de o afacere care este legată implicit de turism, de agro-turism în toată Europa, porcul, jambonul, ferma care produce jambon face obligatoriu agro-turism. Că trebuie să vând imaginea unui porc sociabil, un porc care stă să-l scarpini. (...)

Noi, în România, avem o realitate în care avem 10 hectare de pământ, putem planta trei cu pădure, cu specii forestiere foioase, putem să avem o mare biodiversitate, avem și rasele, trebuie să ne cultivăm răbdarea și să putem vinde povești culturale, legate de acest porc. Pentru că bunicii, străbunicii noștri așa ne-au crescut pe noi, în tinerețe, cu Bazna și Mangalița. Doar acum, de o vreme, mâncăm porcul săracului, un porc de culoare albă, străin, care vine cu un colesterol rău, LDL, care nu are ce căuta în organismul uman.

Pe procesare e simplă povestea, pe 50.000 de euro, o jucărie de procesare. Dar, pe partea de producție, e mult mai simplă, pentru că vorbim de un porc crescut în aer liber, în care doar pentru scroafă îi asigurăm niște construcții ușoare, adăposturi, în timp ce pentru individ, el trăiește în natură. Este un porc autonom care merge pe un an de zile, nu depășește doi ani de zile, nu merge peste iarnă, nu am nevoie să treacă peste iarnă, pentru că el, în timpul iernii, nu va aduce mari sporuri. Este un porc de 9 până la 11 luni. Îl pornesc în februarie și-n luna noiembrie pleacă spre jambon. Adică, e o poveste în care investițiile la nivel de producție sunt minime. Vorbim de o pășune împrejmuită cu gard electric, obligatoriu, o pășune în care-i asigur o rație din care porumbul să dispară. Nu avem voie să-i dăm porumb la un porc gras. În rest, asigurată o rație din furaje pe care le creează agricultorul.
O investiție undeva între 50.000 și 100.000 de euro pentru a putea lăsa în România un venit de minim 2.000-3.000 de euro pe lună încât copiii lor plecați în Spania și Italia să vadă un părinte responsabil acasă care-i spune, haide acasă că facem o șoancă mai bună decât aia din Spania și putem și noi să trăim decent, a mai spus subsecretarul de stat MADR.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.