Suntem ultima țară din Europa din punctul de vedere al performanței la producția de porumb. Chiar și Bulgaria utilizează încă din 1996 doar sămânță certificată, spune Jean Ionescu, Pioneer. De ce are nevoie fermierul român ca să atingă o producție de minim 7 tone/hectarul de porumb?
Sunt 1,3 milioane de fermieri în România. Noi îl considerăm fermier și pe cel cu 0,3 – 0,4 ha., dar fermierii de interes productiv sunt circa 13.000 – 14.000. Fermierul care nu produce, nu poate rezista. Cum rezistă? Tehnologia este cea care face diferența. Fermierul mare este clar concentrat pe o productivitate la porumb de 9 – 10 tone/ha.
Costul inputurilor pe unitate de suprafață este semnificativ superior producției de 7 tone/ha. Personal, nu văd că poți să faci o producție bună de porumb fără un cost de 3.000 de lei pe unitatea de suprafață. Dacă la 3.000 de lei investiție nu reușești să faci 6,5 tone să scoți banii, atunci nu știu de ce ar trebui să mergi înainte?! Explică Jean Ionescu, directorul de operațiuni comerciale pentru România și Moldova, Pioneer.
România e o țară cu fermieri care nu au resurse să investească în agricultură.
Plantele de cultură nu pot lupta cu seceta. E ca un copil mic care nu mănâncă. Dacă nu are element nutritiv să crească în primele faze, este clar un start prost pentru cultură. Cea mai mare greșeală a unui fermier este să nu investească în fertilizanți. Este un lucru tratat greșit de majoritatea fermierilor. Când decid reducerea de costuri, încep: nu mai iau îngrășământ decât doi saci, cumpăr cea mai ieftină sămânță, cel mai ieftin fungicid. În experiența mea de 15 ani nu am văzut niciodată produse premium care au greșit. Probabilitatea să fie bun ceva scump este mult mai mare decât probabilitatea ca un produs ieftin să fie bun, spune Jean Ionescu.
De exemplu, hibrizii rustici comercializați de compania Pioneer sunt mai ieftini cu 60% decât cei premium.
Traderii care acționează pe piața din România au cele mai mari capacități de stocare, astfel bazinul Mării Negre devine o zonă strategică. Minusul pe care-l avem noi ca țară este predictibilitatea producțiilor. Adică, avem variații foarte mari de producție la porumb din pricina faptului că nu avem un sistem de irigații care să ne asigure o constanță. Producem 16-17 milioane de tone. Toată lumea știe că dacă nu producem 23-24 de milioane de tone nu putem să trăim din agricultură, adaugă Jean Ionescu.