CÂTE VOR PIERI DIN FERMELE MICI, DE SUBZISTENȚĂ, DIN ROMÂNIA!

Șeful de la Agricultură a declarat vineri, în județul Alba, că un obiectiv important din Planul Național Strategic (PNS), fixat pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027, este consolidarea fermelor de familie, transformarea exploatațiilor agricole de subzistență și semisubzistență în ferme comerciale. În acest proces, multe dintre exploatațiile agricole de subzistență, gospodării țărănești, nu vor rezista, vor dispărea.

Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Aceste ferme trebuie să le consolidăm, să devină nişte ferme comerciale, care să reziste pe piaţă, a declarat vineri, 21 august 2020, ministrul agriculturii, la o conferință de presă susținută în Mihalț, județul Alba. 

Ritmul în care dispar an de an exploatațiile agricole de subzistență este accelerat. Anul acesta, potrivit informațiilor furnizate nouă de către APIA, au dispărut 17.307. Cu atât a scăzut numărul cererilor depuse la APIA pentru subvențiile agricole aferente anului 2020. Scăderea numărului de cereri este evaluată de conducerea ministerului și de cea a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ca un semn bun, al comasării terenurilor agricole. Crește numărul hectarelor exploatate de fermele medii sau mari și astfel aceste exploatații agricole se dezvoltă.

Este un fenomen natural de comasare a fermelor foarte mici, a acelor ferme de subzistență din care noi mai avem 563.000 de ferme, cu 20.000 mai puțin decât anul trecut, declara ministrul agriculturii, Adrian Oros, la 1 iulie 2020.

Multe dintre fermele de subzistență nu solicită subvențiile agricole, multe dintre ele nu au unde să-și vândă ce produc peste necesarul gospodăriei.

Un document al Ministerului Agriculturii în care este analizată situația agriculturii și a satului românesc dezvăluie că odată cu creșterea dimensiunii unei exploatații agricole la peste 5 ha, numărul fermelor de subzistență este în scădere. În același timp, un număr mic de ferme deține cel mai mare din suprafața agricolă și, implicit, încasează în fiecare an suma cea mai mare din subvențiile APIA.

În anul 2016, numărul total al exploatațiilor agricole a fost de 3.422.030 (cu 11,3% mai puţine faţă de 2010), reprezentând 32.7% din totalul exploataţiilor agricole din UE28.

În ceea ce privește structura pe categorii a exploatațiilor agricole, din analiza datelor statistice constatăm că se păstrează caracterul de polarizare a agriculturii din România.

Se poate observa că, un număr foarte mare de exploatații sunt aferente grupei de până la 2 ha (2.480.770), respectiv 72% din totalul exploatațiilor înregistrate. În mare măsură, terenul agricol utilizat este în proprietate și exploatat în vederea obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără a fi desfășurată activitate economică orientată către piață. Aceste exploatații utilizează în total 1,53 mil ha (12,24% din suprafața agricolă utilizată (SAU) totală).

Aceeași situație o regăsim analizând toate categoriile de până la 5 ha. Din numărul total de explotații (3.422.030) exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 mil, reprezintă 91,8% din totalul exploataţiilor şi utilizează 28,7% din SAU. Dintre acestea, în categoria 2-5 ha se regăsesc 660 mii de exploatatii.

Odată cu creșterea dimensiunii peste 5 ha, numărul fermelor este în scădere astfel că, ponderea acestora din total pentru categoria 5-50 ha este de 7,7% (262.930), respectiv 0,17% pentru 50-100 ha (6.010) și doar 0.36% revine fermelor cu dimensiunea peste 100 ha. Suprafața exploatată pe grupe de mărime este: 20,2% din SAU pentru categoria 5-50 ha, 3.3% din SAU pentru exploatațiile de 50-100 ha și 48% din SAU pentru cele mai mari de 100 ha.

Din numărul total al exploatațiilor înregistrate statistic în anul 2016 de 3.422.030, doar 901.507 sunt solicitanți ai plăților pe suprafață (SAPS), suprafața totală solicitată la plată fiind de 9.177.354 ha. Suprafețele SAPS  (solicitate la plata schemei unice pe suprafață n.r.) au crescut anual, în anul 2019 ajungând la un total de 9.748.666 ha, odată cu scăderea numărului de fermieri ceea ce demonstrează și un ușor proces de comasare a terenurilor.

Luând ca referință datele APIA din anul 2018, în ceea ce privește numărul de fermieri pe categorii de suprafață, putem observa faptul că există o concentare a exploatațiilor de până la 50 ha, în număr de 794.471 (91,4%) care exploatează o suprafață de aproximativ 3,7 mil. ha (39,41%), față de exploatațiile peste 500 ha, unde un număr de 2.470 (0,28%) exploatează 2,88 mil. ha (30,51%).

De menționat faptul că, fermele de peste 1.000 de ha (în număr de 879 – 0,1%) sunt beneficiare de plăți directe pentru o suprafață de 1,77 mil. ha (18,81%).

Discrepanța este accentuată și de dimensiunea medie a fermei din categoria < 5 ha care este de 2,34 ha față de 2.024,79 ha, dimensiunea medie a fermelor de peste 1000 de ha, care exploatează aproximativ aceeași suprafață agricolă. Exploatațiile din categoria 50-300 de ha (50-100 ha și 100-300 ha) în număr de 17.221 (1,98%) care explotează 2.040.513 ha (21,57%) cu suprafețe medii de 70,93 ha (pentru categoria 50-100 ha), respectiv 168,96 ha (pentru categoria 100-300 ha) pot reprezenta segmentul de mijloc al agriculturii din România care poate susține consolidarea sectorului agricol ca o garanție pentru securitatea alimentară și susținerea structurilor sociale rurale, menționează documentul  MADR.

Potrivit aceluiași document MADR, exploatația agricolă de subzistență este considerată un punct slab pe harta agriculturii românești. Până și schimbările climatice sunt influențate negativ de aceste ferme mici.

Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)
- Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE
- Dimensiunea economică a exploatațiilor scăzută (de 9,8 ori față de media UE), susține analiza SWOT a Ministerului Agriculturii la capitolul Puncte slabe din agricultură.

Numărul mare de ferme mici gestionează inadecvat deșeurile rezultate din activitățile agricole și au dificultăți în adaptarea la tehnologii noi, se mai spune în același document MADR.

Șansa de supraviețuire a fermierilor mici, a țăranului, este să se unească în cooperative, susține ministrul agriculturii. Șeful MADR adaugă că în noua politică agricolă comună sume importante de bani vor fi direcționate pentru cooperative.

Asistăm cu toţii la un fenomen paradoxal. Deşi fermierii din România ştiu să producă, şi cantitativ şi calitativ, foarte bine, au probleme mari în a-şi vinde produsele. Singura modalitate realistă de a rezolva această problemă, de a-şi creşte puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi îi stimulăm şi, în viitorul program naţional strategic, stimulăm ca mulţi dintre fermieri, care nu reuşesc să-şi vândă produsele, să intre în aceste cooperative, unde pot să îşi vândă produsele la nişte preţuri competitive, a afirmat vineri ministrul agriculturii.

Altfel spus, pe țăranul român îl mai salvează doar cooperativa.