ANALIZĂ MADR: CAUZELE SCĂDERII PRODUCȚIEI DE MIERE!

Apicultura este foarte importantă pentru România și are potențialul de a contribui semnificativ la dezvoltarea economică a zonelor rurale, atât din punctul de vedere al producției și comercializării de miere și a altor produse apicole (reprezentând o sursă de venit suplimentară pentru populația din mediul rural), cât și al mediului, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității. În domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse apicole, există o tradiţie îndelungată la nivel naţional, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens.

În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură dezvoltată, această situaţie fiind un rezultat al efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem, numărul de familii de albine crescând cu aproape 14% în perioada 2014 - 2018, a cantităţii de miere obţinută, a diversificării producţiei apicole şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor. Totodată, sprijinul acordat prin programele cu finanţare din FEADR şi FEGA din ultimii ani a jucat un rol foarte important în dezvoltarea acestui sector, susține analiza MADR.

Chiar dacă numărul de familii de albine a crescut, producția de miere nu a înregistrat constant o creștere. Sunt ani în care a scăzut semnificativ, conform datelor obținute de Ministerul Agriculturii de la Institutul Național de Statistică (INS).

Analizând evoluția producției de miere din ultimii 5 ani (2014 -2018) se poate observa din grafic că a oscilat foarte mult de la un an la altul ceea ce a influențat negativ stabilitatea financiară a apicultorilor. Această situație s-a datorat fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile (secetă, grindină, ploi torențiale, vânt puternic) care s-au manifestat pe întreg teritoriul României în special în anii 2014, 2016, fenomene care au avut un impact negativ asupra producției de miere.

O altă cauză ar fi faptul că în procesul de ameliorare și creare a hibrizilor de floarea-soarelui s-a mers pe o tendință susținută de creștere a gradului de autofertilitate și de promovare a acestora în culturile agricole, fapt care determinat diminuarea constantă a secreției de nectar la floarea-soarelui iar acest lucru a condus la rândul său la scăderea producției, precizează documentul MADR.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), citate de aceeași sursă, în perioada 2014 - 2018 s-a observat o creștere progresivă a numărului familiilor (coloniilor) de albine care s-a datorat în mare parte implementării Programelor naționale apicole prin accesarea Măsurii de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune - Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultură. În anul 2018, numărul familiilor de albine a ajuns la 1.848.790.

Cât privește Programul Național Apicol (PNA), bugetul alocat a fost din ce în ce mai mare între 2015 şi 2019, depăşind o creştere de 10% în anul 2019, faţă de anul 2015. În contextul dat, numărul beneficiarilor a rămas constant pe parcursul ultimilor 4 ani, cu o ușoară oscilație cauzată de perioada de încheiere a programării în anii 2016 și 2017, însă cu trend pozitiv în ultimii trei ani, fapt ce demonstrează menţinerea interesului apicultorilor pentru acest program si stabilirea echilibrată a bugetului în perioada de referinţă.

În anul 2019, bugetul PNA a fost de 33.399.987 de lei. În comparație cu anii anteriori, în 2019 beneficiarii se concentrează în continuare pe măsura repopulării familiilor de albine primind cea mai mare parte din fondurile disponibile, respectiv 78% din bugetul total alocat. Creșterea procentului pentru măsura de combatere este explicabilă prin introducerea obligativității achiziției medicamentelor necesare combaterii varoozei, mai susține același document MADR.