De 25 de ori sunt mai puțin dotate fermele din România prin comparație cu alte exploatații agricole din Europa, de 2,5 ori este mai mică producția primară la hectar, iar producția agricolă comercială de 4 ori. Agricultura noastră este la nivelul anilor 1965-1970!
Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, lansat de primul ministru Dacian Cioloș, este inspirat dintr-un studiu care demonstrează o realitate crudă și tristă: suntem săraci, avem producții mici la hectar, banii europeni nu ne-au ajutat să fim eficienți, iar agricultura noastră este la nivelul pe care alte țări din Europa l-au atins în anii 1965-1970.
Valoarea producţiei primare la hectar obţinută de fermierii români, circa 800–900 €/ha, este de 2 –2,5 ori mai mică comparativ cu cea obţinută de colegii lor din UE, 1800–2000 €/ha.
Cât consumă agricultorii români pentru tehnologiile de producţie ca să crească productivitate la hectar și randamentul? 715 euro/ha, în timp ce alte țări consumă cu tehnologiile și de 10 ori mai mult, Olanda – 8369 euro/ha, Belgia – 3987 euro/ha, Danemarca – 2843 euro/ha.
Valoarea adăugată brută în agricultura românească se află la jumătatea celei din UE-15, fapt care conduce la obţinerea unei producţii agricole finale de circa 1400–1500 €/ha în România, faţă de 2400–2600 €/ha în UE-15.
Autoconsumul alimentar în fermele de subzistenţă ale României reprezintă 90– 92% din producţia acestor ferme iar în cazul fermelor de semisubzistenţă este de 50–52% (faţă de numai 10 – 12% în UE-15), această stare având drept consecinţă o valoare a producţiei agricole comerciale de 400–420 €/ha în România, de patru ori mai mică comparativ cu UE-15.
Producțiile medii la cereale obţinute în fermele româneşti în perioada 1990 –2009, de 2770 kg/ha, se află la nivelul producţiilor realizate de fermierii din UE-6 în deceniul 6 al secolului trecut.
Dotarea unui agricultor din exploataţiile agricole româneşti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 25–26 de ori mai mică. 350 € în România față de 9000–9200 € în UE.
Creditele bancare acordate în exploataţiile agricole europene sunt de 15– 16 ori mai mari comparativ cu cele acordate exploataţiilor agricole româneşti: 110 €/ha în România față de 1700–2000 €/ha credite în UE.
Necultivarea unei suprafeţe arabile în medie pe ultimii 10 ani de 1150 mii ha/an, reprezenta o pierdere medie anuală a producţiei agricole de 1050 mil. €.
Harta dezvoltării rurale a României este dominată de imense pungi de sărăcie severă!
Agricultura românească, ca de altfel întreaga economie agroalimentară, este caracterizată de criza ineficacităţii alocării şi utilizării resurselor (începută încă cu mult timp înainte de 1989) precum şi puternic afectată de un sistem de dezechilibre ale proprietăţii şi exploataţiilor, ale pieţelor preţurilor produselor agricole şi input-urilor producţiei agricole, ale competitivităţii şi funcţionării instituţionale, toate acestea fiind factori generatori de non-performanţă.
Atât programele de susţinere bugetară cât şi investiţiile, circa 10–12 miliarde €, nu s-au regăsit în sporul valorii producţiei agricole (VPA) şi a Valorii Adăugate Brută produsă în agricultură (VAB), aceşti indicatori sectoriali s-au menținut aproximativ la acelaşi nivel anual, valoarea producţiei agricole de 12–15 miliarde €/an VPA. şi VAB-ul agricol de 7,5 –8,5 miliarde €/an.
(sursa: Cadrul Național Strategic pentru Dezvoltare Durabilă a Sectorului Agroalimentar și a Spațiului Rural în perioada 2014-2020-2030, foto: La pas prin România)