Adama
Vinasa Rompak

România va putea produce lapte de vacă neconform şi în 2012

Publicat: 24 iulie 2011 - 20:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten
Doar 80% din laptele furnizat de crescătorii de bovine din România fabricilor de procesare este conform

Producătorii români de lapte de vacă vor avea mai mult de un an la dispoziţie pentru a produce doar lapte conform normelor UE, după ce Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a obţinut avizul Comisiei Europene (CE) pentru o perioadă suplimentară de tranziţie pentru alinierea la cerinţele comunitare a laptelui crud de vacă produs în România, informează ANSVSA.

Autoritatea a solicitat CE acordarea unei perioade suplimentare de tranziţie pentru România, pentru alinierea la cerinţele comunitare a laptelui crud de vacă, cu cel puţin un an peste data stabilită, de 31 decembrie 2011.

Peste 90% din exploataţiile de vaci de lapte din România au 1-3 capete bovine

Raportul detaliat elaborat de către ANSVSA a prezentat faptul că, din totalul de 111.988 de exploataţii pentru producţia de lapte de vacă existente în România, peste 90% sunt cele cu un efectiv de 1 - 3 capete de bovine.

Datele au arătat, de asemenea, că dintre cele 1.464 de ferme, un număr de 510 derulează programe de modernizare şi restructurare pentru atingerea conformităţii la cerinţele europene, şi că dintre cele 1.613 de centre de colectare a laptelui, 408 nu corespund din punct de vedere structural, dar au întocmit programe de modernizare şi restructurare.

20% din laptele de vacă livrat procesatorilor este neconform

Un alt argument inserat în raport a fost acela că doar 80% din laptele furnizat de crescătorii de bovine din România fabricilor de procesare este conform cu reglementările europene.

Estimarea realizată de către experţii ANSVSA în raportul prezentat CE a arătat că la sfârşitul perioadei de tranziţie acordate României, 31 decembrie 2011, un procent de 19% din laptele crud de vacă livrat către unităţile de procesare nu va putea atinge conformitatea cu parametrii de calitate (număr total de germeni/ml şi numărul de celule somatice/ml) prevăzut de reglementările europene.

Stilclă cu lapte_b

Principalii beneficiari ai perioadei de tranziţie sunt producătorii mici şi fabricile de procesare a laptelui neconform

Principalul beneficiu al obţinerii acestei perioade suplimentare de tranziţie este că producătorii care cresc un număr mic de animale au posibilitatea de a-şi valorifica pentru cel puţin încă un an laptele, iar unităţile de procesare pot procesa şi vinde în continuare în România produsele respective.

„Este o realizare ale cărei beneficii imediate vor fi păstrarea locurilor de muncă în domeniu sau crearea de altele noi, creşterea efectivelor de vaci de lapte şi, în esenţă, o modalitate de a evita implicaţii sociale şi economice nedorite, care ar putea rezulta ca urmare a sistării activităţii unităţilor de industrie alimentară”, afirmă reprezentanţii ANSVSA.

Potrivit ANSVSA, esenţial este ca această perioadă suplimentară obţinută să fie utilizată pentru aplicarea unor măsuri şi derularea unor programe menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii laptelui crud de vacă, a sistemului de colectare a laptelui de vacă şi la modernizarea şi dezvoltarea fermelor agricole, în acord cu cerinţele şi reglementările europene.

„Avizarea favorabilă de către Comisia Europeană a solicitării României de prelungire a perioadei de tranziţie pentru alinierea la cerinţele comunitare de igienă a laptelui crud produs în România pentru cel puţin un an reprezintă nu numai un câştig pentru fermierii români. Aceasta perioadă suplimentară pe care noi o primim trebuie să fie una în care fermierii, producătorii, procesatorii, sub coordonarea specialiştilor din Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, trebuie să facă toate eforturile necesare pentru ca, după expirarea acestei perioade, alinierea la cerinţele comunitare de igienă a laptelui crud produs în România să fie finalizată. Ştiu că atingerea acestui ţel presupune costuri financiare şi eforturi umane susţinute, dar dacă nu o facem acum, s-ar putea să nu mai beneficiem de această şansă niciodată”, a declarat Radu Roatiş-Cheţan, preşedintele ANSVSA.

Vizualizat: 3863 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Citeste si:

România a importat lapte, smântână şi iaurt de peste 32 de milioane de euro, în T1

România a importat lapte, smântână şi iaurt de peste 32 de milioane de euro, în T1

România a importat lapte, smântână şi iaurt de peste 32 de milioane de euro, în primele trei luni din 2011, în creştere cu aproape 35% faţă de perioada similară din 2010, când a atins valoarea de 23,8 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), privind comerţul cu produse agroalimentare.

INS: Cantitatea colectată de lapte de vacă a scăzut cu aproape 9%, în primele 5 luni

INS: Cantitatea colectată de lapte de vacă a scăzut cu aproape 9%, în primele 5 luni

Laptele colectat de unităţile procesatoare a scăzut, în primele cinci luni ale anului, cu 8,9 procente, până la 349.185 tone, comparativ cu perioada similară din 2010, când s-au obţinut 383.503 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Producţia de lapte în scădere cu 10% faţă de anul trecut

Producţia de lapte în scădere cu 10% faţă de anul trecut

Românii au beneficiat de mai puţine lactate de producţie autohtonă în primele patru luni ale acestui an. Potrivit INS, cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare a scăzut cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scrie capital.ro.

Laptele neconform cu normele UE

Laptele neconform cu normele UE

Aproximativ 70% din fondurile europene nerambursabile, destinate Programului „Cornul şi Laptele”, s-au pierdut pentru că au fost achiziţionate lactate neconforme cu normele Uniunii Europene.

Preşedintele ANSVSA: Laptele reprezintă o problemă socială majoră în România

Preşedintele ANSVSA: Laptele reprezintă o problemă socială majoră în România

"Laptele reprezintă o problemă socială în România pentru că aceşti oameni îşi completează veniturile (din vânzarea laptelui) pentru plata gazelor sau a lemnelor pentru foc. Este de asemenea o problemă socială din cauza lipsei comunicării şi a cunoaşterii, pentru că ei nu ştiu ce se va întâmpla pe acest sector după 2013. Noi nu am fructificat la maximum aceste cote de lapte, iar din 2013 vor dispărea", a precizat Roatiş.

Valeriu Tabără: Trebuie să ne pregătim pentru momentul în care problema laptelui va fi legiferată în PE

Valeriu Tabără: Trebuie să ne pregătim pentru momentul în care problema laptelui va fi legiferată în PE

'Laptele este primul produs care se constituie un obiectiv de lucru începând cu Consiliul de Miniştri din decembrie şi continuăm în etapa următoare cu un raport pe care comisarul european îl va prezenta şi apoi cu documentele care vor fi transferate către Parlamentul European pentru legiferare. Şi este vorba despre această problemă nouă legată de producţia de lapte din Europa, statutul laptelui în Europa, legat de suspendarea sau de dispariţia cotelor de lapte în anul 2015. Din punct de vedere al poziţiilor statelor, inclusiv Franţa a subscris la acest aspect. Trebuie să ne pregătim foarte bine pentru momentul în care chestiunea va fi legiferată în Parlamentul European. Pentru că după aceea este extrem de greu să modifici o recomandare prin notificări', a subliniat ministrul Agriculturii.

Doar 22% din laptele românesc ajunge la procesatori

Doar 22% din laptele românesc ajunge la procesatori

Potrivit unui Raport de investigaţie al Consiliului Concurenţei, publicat la jumătatea lunii septembrie a.c., în 2009, cele 849.851 de exploataţii de vaci de lapte existente în România asigurau atât hrana, cât şi venitul pentru cel puţin tot atâtea familii, iar valoarea totală a vânzărilor de pe piaţă atinsese peste 1 mld.euro. Din cauza structurii fermelor, la nivel naţional, cea mai mare parte a producţiei de lapte (40%) este destinată auto-consumului, urmată de producţia pentru vânzări directe (36%) şi pentru procesare (22%).

Lapte românesc vs. lapte de import

Lapte românesc vs. lapte de import

La întâlnirea de la începutul acestei luni a participat şi ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, împreună cu secretarul de stat Cătălin Roşculete şi directorul general Daniel Botănoiu, îndeplinind rolul de mediatori pentru cele două părţi implicate.

Discuţiile au vizat probleme legate de preluarea de către procestori a laptelui materie primă produs în România, după ce producătorii au acuzat faptul că sute de mii de litri de lapte conform se aruncă zilnic din cauză că procesatorii au refuzat să mai preia laptele, dar şi de necesitatea verificării importurilor de lapte, inclusiv a celor de pe piaţa comunitară, pentru depistarea laptelui neconform şi împiedicarea intrării acestuia pe piaţa românească.

Scrie parerea ta

Pentru a vizualiza pagina dorita, trebuie sa intrati in acontul dumneavoastra!
Utilizator inregistrat

Sunt deja un utilizator inregistrat.

Utilizator nou

Sunt utilizator nou, inregistrez

Doar utilizatorii inregistrati pot vizualiza pagina.

Video

GHEORGHE PREDA: Agricultor de-o viață, recordmen cu AgroConcept

GHEORGHE PREDA: Agricultor de-o viață, recordmen cu AgroConcept

În urmă cu aproape un an, echipa AgroConcept ducea România în Cartea Recordurilor: 403,64 tone de grâu recoltate în numai 8 ore, cu o combină New Holland CR8.90 Revelation. Află povestea fermierului care a găzduit evenimentul!

„În câmp, echipa AgroConcept a fost ca la cursele de mașini, făceau schimbul de piloți în mers, iar acasă aveam o altă echipă, de martori de această dată, la cântar. Înainte mă uitam la știri și vedeam Guinness World Records, iar acum am avut ocazia să trăiesc la mine în fermă un asemenea eveniment”, ne-a povestit Gheorghe Preda.

Massey Ferguson a convins de la prima lucrare CLAAS România - soluţii digitale, servicii post-vânzare şi training specializat pentru operatori! FERME DE VÂNZARE în județul Cluj! IMAGINI DIN DRONĂ // Detalii în descriere

Bancul zilei

La aprozar...

La aprozar...
Un om la aprozar: Detalii