Bovina depistată cu ESB atipică, sacrificată în Bistriţa, ar putea proveni din judeţul Cluj

„În prezent se desfăşoară o anchetă, poliţia a intervenit pentru clarificarea situaţiei, iar în perioada următoare se va clarifica şi provenienţa acestui animal”, a spus prefectul de Cluj Gheorghe Vuşcan, citat de Agerpres. Acesta a explicat că, la finalul lunii aprilie 2014, într-un abator din Bistriţa-Năsăud au fost sacrificate 40 de bovine care erau aduse din mai multe judeţe din Transilvania, respectiv Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Cluj.

Directorul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVA), Vladimir Mănăstireanu, recunoaşte că există o anchetă în desfăşurare în acest caz de mai bine de o lună şi jumătate, dar spune că situaţia nu este gravă şi că Autoritatea va face publice toate datele la finalul anchetei.

La finalizarea tuturor investigaţiilor vor fi ucise şi distruse toate animalele care au coabitat cu animalul pozitiv şi descendenţii acesteia (cohorta animalului pozitiv), precizează ANSVSA, într-un comunicat de presă.

ANSVSA: Este un caz de ESB „atipică”

ANSVSA mai subliniază că în cazul depistat în România este vorba de o formă sporadică de ESB, considerată „atipică”, pentru a o distinge de forma clasică, în care imbolnăvirea apare în urma hrănirii bovinelor cu furaje care conţin proteine de origine animală, iar modalitatea de apariţie a acestei forme sporadice de ESB este în prezent în curs de investigare ştiinţifică.

Cazul, diagnosticat din luna mai. ANSVSA a anunţat abia în iulie, după decizia Rusiei de a interzice importurile din România

La începutul lunii iulie a.c., după ce Rusia a anunţat că a interzis importurile de carne de vită, bovine, proteine procesate de origine animală şi alimentele destinate animalelor din România, invocând o epidemie de ESB care a fost consemnată de Oficiul Internaţional pentru Epizootii, ANSVSA a informat că „în contextual unei sacrificări care a avut loc în data de 30.04.2014, într-un abator autorizat, o probă recoltată de la o bovină a prezentat rezultat pozitiv la testarea efectuată pentru supravegherea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB), în data de 1.05.2014.
Conform procedurii, proba a fost trimisă în vederea confirmării diagnosticului către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile (EST) din cadrul IDSA, care a diagnosticat ESB, în data de 15.05.2014. Proba a fost trimisă pentru identificarea tulpinii de ESB la Laboratorul Comunitar de Referinţă Weybridge din Marea Britanie, acesta stabilind, în urma analizelor, că acest caz reprezintă o formă atipică de ESB, care apare în mod natural şi spontan la bovine”.

Carnea animalului depistat cu ESB atipică nu a ajuns la vânzare

Potrivit prefectului de Cluj, carnea animalului depistat cu encefalopatie spongiformă nu a ajuns să fie pusă în vânzare pentru că acest lucru nu se poate întâmpla fără eliberarea buletinului de analize, care se face pentru fiecare carcasă în parte.

„Au fost întreprinse toate măsurile legale cu privire la carnea şi subprodusele rezultate de la bovina pozitivă, de la bovina sacrificată înainte, precum şi de la 2 bovine sacrificate după aceasta pe linia de tăiere, acestea fiind dirijate către o unitate de neutralizare autorizată sanitar veterinar în vederea distrugerii. Sănătatea publică nu este şi nu a fost pusă în pericol în nici un moment, întrucât carcasele de bovină din grupele susceptibile se comercializează numai după primirea rezultatelor de laborator pentru ESB”, precizează ANSVSA.

De asemenea, au fost instituite măsuri de restricţie privind circulaţia animalelor conform Reg. CE nr. 999/2001, informează Autoritatea Sanitar Veterinară.

România nu a mai avut nici un caz de „boala vacii nebune” din 1995

ANSVSA precizează că în România nu a fost înregistrat nici un caz de formă clasică sau atipică de ESB din anul 1995 până în prezent şi că acest caz este unul izolat.

Cum se realizează testarea bovinelor pentru supravegherea ESB?

Potrivit ANSVSA, în România, testarea bovinelor pentru supravegherea ESB a început încă din 1995, prin realizarea unui număr de 2.905 teste histopatologice, iar începând cu 2002 a fost demarată testarea rapidă, în masă, a efectivelor de rumegătoare eligibile pentru diagnosticarea acestei boli.

Astfel, în perioada 2002 - 2013, au fost examinate pentru supravegherea ESB un număr de 868.246 probe, prelevate de la bovine din grupele ţintă supuse testării. Toate bovinele susceptibile la ESB sunt testate, astfel:
1. bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman în vârstă de > 30 luni;
2. bovine cu semne clinice la inspecţia antemortem în vârstă de > 24 luni;
3. bovine sacrificate de urgenţă în vârstă de > 24 luni;
4. bovine moarte în vârstă de >  24 luni;
5. bovine suspecte de ESB, indiferent de vârstă;
6. bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB.

ANSVSA mai precizează că „România implementează, începând cu 2007, programe de supraveghere, control şi eradicare a EST, cofinanţate de Comisia Europeană. Aceste programe se elaborează pe baza antecedentelor epidemiologice şi a analizei de risc, prin care se monitorizează şi controlează situaţia epidemiologică a României sub raportul EST, inclusiv ESB. Implementarea acestor programe este verificată anual de către Comisia Europeană, prin misiuni de evaluare sau de audit financiar a programului de supraveghere a EST”.

Statutul de ţară cu risc neglijabil pentru „boala vacii nebune” acordat României în mai 2014, repus în discuţie

România a primit, în mai 2014, din partea Organizatiei Internaţionale pentru Epizootii (OIE) certificatul prin care i se recunoaşte statutul de ţară cu risc neglijabil pentru „boala vacii nebune”.

ANSVSA mai precizează că „a notificat Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor şi Comisia Europeană despre depistarea acestui caz atipic de ESB, care urmează a fi analizat în cadrul forurilor ştiinţifice ale acestor organizaţii”.