FACEM VOCEA FERMIERILOR AUZITĂ! Nicolae Pascu, mic fermier, cum se autointitulează, din localitatea Ormeniș, județul Mureș, o spune răspicat. „Se cumpără certificatele de inseminare artificială de la însămânțători cu darul beției sau cu alte nevoi și apoi noi fermierii cumpărăm o junincă, practice, cu certificat fals de origine. Deoarece mama junincii a luat cu un taur, care nu era nici măcar omologat”.
Și Controlul Oficial al Performanțelor la producția de lapte se face din pix, cu telefonul sau uneori doar din amintiri. Iar operatorii ajung în câteva ferme mai mari, de unde cer lapte mai mult să umple și recipienții pentru alte ferme aflate în control, în care nu ajung mai deloc. Iar toate aceste, să le spunem infirmități de sistem, se vor întoarce împotriva fermierilor într-o zi. „E adevărat că statul suportă 7 lei și noi 4 lei/cap de vacă în COP, dar nu trebuie să ne batem joc. Acest control are rostul de a evalua performanțele șeptelului aflat în baza de date, iar dacă el se face cum se face, ce naiba de evidențe vom avea noi, fermierii?!”, se întreabă pe bune acest fermier pasionat, care are acum 200 capete, din care 60 la muls. A muncit 7 ani de zile ca șofer de TIR pe afară și a investit toți bănuții în ferma lui. Din 2004 s-a apucat de treabă, iar în 2005 a cumpărat primele vaci cu certificate de origine, iar atunci când se plătea integral COP – ul, el tot îl făcea. Dar e aiurea să se facă acum că nu vede cum se mânăresc banii statului doar pentru a avea acoperire pentru sprijinul cuplat. „Nu văd eu, nu vede vecinul și tot așa ne furăm căciula unu, altuia”, conchide tânărul fermier din Țara Laptelui.
L-am întrebat cum vinde laptele acum și mi-a spus că primește 1,3 lei/l. Are un contract bun cu Hochland dar încă nu s-a ajuns la prețul din 2015 când vindea cu 1,4 lei/l. În plus mai are bonusuri pentru cantitate, dar și pentru calitate. Grăsimea ajunge la 4,2 iar proteina 3,6-3,8. Din cele 256 ha pe care le lucrează (inclusiv pășunile) în majoritate pune lucernă și porumb siloz. Iar din banii veniți pe sprijinul cuplat cumpără cereale. De aceea se bucură pentru SCZ și dorește ca toată lumea să fie corectă, pentru a nu avea probleme mai târziu cu autoritățile naționale sau europene.
Realizarea lui cea mai mare, dincolo de ferma în sine, ne povestește fermierul mureșan, este achiziția unui tractor Claas, cumpărat la mâna a doua, cu un avans de 20.000 euro. Restul de 25.000 euro îi va plăti în rate. Iar mașinuța lui este o „Dacia papuc pe motorină” cu care își face și treaba și plimbările.
Nicolae Pascu m-a sunat să mă întrebe de SCZ pe lapte, pentru că un tânăr fermier pe care l-a ajutat să-și înființeze o fermă, se bizuie pe acest ajutor major din partea UE. Și își făcea griji pentru viitorul lui. „Pentru mine și cuantumul vehiculat inițial, de ceva mai mult de 200 euro/cap de vacă, este foarte bun. Recunosc că SCZ mi-a făcut sfârșitul de an mai frumos, dar înțeleg că a fost o sumă accidentală”, spune fermierul cu un bun simț al realității. Am să ajung curând și în ferma lui dar și într-o localitate vecină, Daia, unde, ne spune Nicolae Pascu sunt mai mulți fermieri ca el, care dețin peste 700 de vaci cu lapte. Inclusiv acel tânăr fermier pentru care își face griji. Așa că, renumele Mureșului de Țara Laptelui se dovedește adevărat!