SAMSARII AU STRICAT PIAȚA! Prețurile la mieii în viu au scăzut la jumătate din cauza intermediarilor care vor, probabil, să obțină profituri grase de pe urma crescătorilor de ovine din România. Fermierii se lovesc încă de birocrație când solicită subvențiile din agricultură. Oile reformă nu se vând. Origine nu poți să faci din pricina scrapiei. Sunt o parte dintre necazurile cu care se luptă zilnic un tânăr crescător de ovine. Și nu doar el.
Prețul pe kilogramul de carne de miel în viu a căzut în cap după Paște. Oierii au ajuns să-și vândă mieii cu un preț de batjocură, 5 lei - 6 lei pe kilogram. Tânărul crescător de ovine Nicolae Râpeanu, din Rotbav, județul Brașov, spune că intermediarii au stricat prețurile. Din pricina acestor samsari care se interpun între oier și cumpărător, prețul care ajunge la crescător este atât de mic încât acesta nu-și scoate nici pe departe cheltuiala cu îngrijirea și hrănirea ovinelor.
Prețurile s-au dus în cap după Paște. O să bag berbecii mai repede anul acesta ca să am mieii mai mari, dar nu am certitudinea că vor fi prețuri mai mari sau că o să am clienți, cui să vând mieii la un preț corect. Că la export nu se știe, prețurile au scăzut mult, este o scădere de 50%. Între 2014 și 2016, a fost prețul la 10 lei pe kilogramul de miel în viu, iar acum a scăzut la 5 lei - 6 lei pe kilogramul în viu. În alți ani, veneau direct cei care cumpărau, macedonieni, arabi, etc. iar acum vin intermediarii. Ăsta cred că este motivul scăderii prețurilor. Intermediarii, spune crescătorul de ovine.
Eliminarea samsarilor din veriga de comercializare ar aduce profit și o oarecare siguranță crescătorilor de ovine din România. Situația ar fi alta în fermele de ovine. Pe lângă prețurile mici practicate de samsari, sunt între aceștia și unii, nu puțini, care încarcă marfa în camioane și uită să o mai plătească sau în cel mai bun caz crescătorul își primește banii după vreo 2-3 luni, după multe insistențe.
Prețul mic la miei este unul dintre necazurile care apasă fermele de ovine, crede oierul Nicolae Râpeanu. Și dacă la miei, crescătorii merg în pierdere, la oile reformă e o altă problemă spinoasă. Nu se vând, spune tânărul oier. Nu avem cui să le dăm toamna și îmbătrânesc aici pe noi dacă nu le tăiem. Așa că le folosim noi, familia, spune Râpeanu.
Mieii au preț de nimic, oile reformă nu se vând, lâna nici așa. Tânărul oier spune că are un centru de colectare la Sibiu. Prea departe ca să merite să ducă lâna celor 200 de oi, câte are în turmă. În plus, subvenția la lână adunată cu prețul pe care-l dă centrul de colectare pe kilogram, maxim 80 de bani, abia acoperă tunsul unei oi. 5 lei a plătit oierul tunsul unei oi. Deci, profit zero.
Tânăr fermier și cu ambiții mari, crescătorul brașovean intenționează să aibă ovine cu origine, înscrise în registrul genealogic al rasei. Deocamdată, a reușit să le înscrie în controlul oficial al performanțelor, dar după ce a trecut prin experiența neplăcută a căutării disperate a berbecilor cu origine. Am găsit berbeci din rasa Țigaie la Arad însă am avut probleme când am vrut să-i transport din cauza screpiei care e în țară, spune oierul. Scrapia este o boală fără leac, mortală pentru ovine. Efectivele în care este depistat un caz de scrapie ajung, de cele mai multe ori, să fie sacrificate în întregime. Atât animalele bolnave, cât și cele sănătoase.
Tânărul oier din Rotbav crede că este o proastă coordonare și gestionare la nivelul Ministerului Agriculturii și a instituțiilor subordonate. Ferma de ovine a lui Nicolae Râpeanu, chiar dacă numără doar 200 de capete de ovine, este fiscalizată. Crescătorul are un proiect pentru instalare tânăr fermier, în valoare de 40.000 de euro, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Crescătorul de ovine încearcă cu greu să-și dezvolte ferme. Subvențiile nu-l prea ajută. Pe lângă că sunt mici, oierul spune că s-a izbit și de birocrația de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Funcționarii APIA l-au chemat de două ori cu aceleași documente. Am făcut cerere pentru ajutorul de stat la motorină și chiar dacă le-am dus actele, peste două zile m-au chemat să le ducă exact aceleași acte. Am fost nevoit să le mai cer o dată la primărie și acolo aproape că au refuzat să mi le dea. Mi-au spus cei de la primărie că am mai fost după acele acte în urmă cu două zile, spune fermierul. El crede că subvențiile APIA sunt binevenite, dar nu te poți baza pe ele. Ca să faci un împrumut la bancă și să-ți dezvolți ferma ai nevoie de o stabilitate, de o siguranță a prețurilor și pieței.
Aș vrea să se facă cumva să ajungă prețul la miel la 10 lei ca să ne putem și noi baza pe ceva, să pot lua un împrumut, spune tânărul crescător.
Sursa: Viața Satului, TVR 1