INTERVENȚIE pentru LIMITAREA PLĂȚILOR DIRECTE pentru FERMELE MARI și CREȘTEREA SUBVENȚIILOR pentru FERMELE MICI!

Ministrul agriculturii, Petre Daea, secretarii de stat Alexandru Potor și Daniel Botănoiu, susțin în toate întâlnirile importante din inima Europei că România este împotriva plafonării plăților directe. Ministrul agriculturii chiar spunea că această plafonare a plăților directe, la o sumă maximă, ar afecta siguranța alimentară. În totală contradicție cu susținerile reprezentanților MADR, Asociația Crescătorilor de Bovine de Carne din România militează pentru plafonarea la o anumită sumă a subvențiilor care revin fermelor mari. Numai în acest fel, vor putea fi crescute sumele cu care sunt subvenționate fermele mici. Organizația fermierilor ne-a transmis intervenția pe care  depus-o la Ministerul Agriculturii.

Având în vedere faptul că în cadrul ACBCR majoritatea fermierilor sunt fermieri mici și mijlocii, opinia noastră este că plafonarea plăților directe ar fi în avantajul fermierilor români, ținând cont de specificul agriculturii românești și de dimensiunile fermelor.

Un aspect important în cadrul acestui capitol îl reprezintă recomandarea ca plățile directe să fie simplificate și mai bine direcționare, tocmai pentru a-și îndplini misiunea mai eficient. Astfel, prin viitoarele regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și prin legislația națională statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul este dedicat adevăraților fermieri, concentrându-se asupra celor care practică agricultura în mod activ pentru a-și câștiga existența.

Susținem măsurile prevăzute la art. 3.2.2 (articol din comunicarea comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, privind viitorul agriculturii n.r.) și mai ales întărirea poziției fermierilor în lanțul de distribuție alimentar, prin organizațiile de producători recunoscute care pot fi un instrument util care să le permită fermierilor să-și consolideze poziția de negociere în lanțul valoric, să coopereze pentru reducerea costurilor și să-și sporeascî competitivitatea pentru a-și ameliora recompensele de piață.
Considerăm că România ar trebui să acorde o atenție deosebită recomandărilor de la pct.3.2.3. Gestionarea riscurilor, mai ales că în actualul PNDR nu s-a reușit înființarea unui Fond Mutual pentru agricultori.

Riscurile ridicate în ceea ce privește volatilitatea prețurilor, schimbările climatice, fenomenele extreme și crizele sanitare sau fitosanitare pot provoca dezechilibre majore și o vulnerabilizare a fermierilor.
Insistăm pe o abordare integrată și coerentă a prevenirii gestionării riscurilor, cu o abordare flexibilă cu soluții adaptate diferitelor tipuri de nevoi regionale și sectoriale ale fermierilor.

Propunem MADR să efectueze o analiză a investițiilor realizate în vechiul PNDR 2007-2014, a celor din perioada 2015-2018, pentru a avea o imagine de ansamblu în ceea ce privește evoluția proiectelor din sectorul zootehnic, în special la sectorul bovine, sector care, din păcate, a înregistrat cel mai puternic regres după 1989.

Scăderea efectivului de bovine de la peste 7 milioane de capete la 1,5 milioane ar trebui să fie un motiv serios de a trage un semnal de alarmă și a determina autoritățile să ia în calcul prioritizarea acestui sector în perioada următoare, mai ales în construcția noului PNDR, după anul 2020, se arată în intervenția ACBCR, semnată de președintele Dumitru Grigorean.

Directorul general adjunct al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri, din Comisia Europeană, Mihail Dumitru, a declarat, pentru AGROINFO, la sfârșitul anului trecut, că fermele mari din UE reprezintă 0,08%, dar încasează, anual, o sumă uriașă din subvențiile pe suprafață, 9 miliarde de euro.

Fermele mari, care reprezintă doar 0,08% din numărul fermelor gestionează aproape jumătate din terenul agricol și primesc aproape 9 miliarde de euro sprijin pe suprafață în fiecare an. De aceea, noi avem de explorat, pentru perioadele următoare, modele alternative pentru direcționarea plăților directe într-un mod mai eficace și mai echitabil. Se propune, și aceste lucruri nu sunt noi, de exemplu plafonarea sprijinului pentru fermele mari. Este o propunere care nu a fost făcută doar acum, a fost făcută de cel puțin trei reforme anterioare. Dar această propunere nu a fost reținută la nivelul deciziei politice.

Se propune degresivitate, de exemplu, reducerea nivelului de venituri cu cât suprafața fermei este mai mare sau se propun plățile redistributive în care fermelor mici să li se acorde o plată mai mare pentru primele hectare decât pentru restul exploatației. Este fără doar și poate viitoarea propunere pentru PAC discuția privind nivelul și convergența între nivelul plăților între statele membre UE, care va fi inevitabilă, a declarat Dumitru.