Combaterea insectelor se poate realiza prin metode fizice, chimice și biologice. Metodele fizice, reprezentate de instalațiile pentru electrocutarea insectelor, sunt avantajoase prin aceea că sunt puțin costisitoare și nepoluante.
Acestea se aplică doar în spații închise (adăposturi, lăptării etc.). Pentru animalele aflate la pășune este preferabilă utilizarea substanțelor cu efect repelent (de respingere a insectelor) și/sau a insecticidelor (carbamice, organofosforice sau piretroide). Se folosesc mai ales produsele care conțin DEET (N,N-diethil-meta-toluamida). Modul de acțiune al repelenților este diferit, dependent de substanța activă. DEET blochează receptorii olfactivi ai insectelor față de atractanții odoranți emanați de animale prin respirație și transpirație (1-octen-3-ol, acid lactic, dioxid de carbon), făcând dificilă sau imposibilă localizarea animalelor. Dacă DEET se folosește în combinație cu unele insecticide se obține pe lângă efectul repelent și unul neurologic asupra insectelor. Combinația de repelenți cu insecticide poate fi folosită la animalele crescute pentru carne, cu respectarea normelor sanitare veterinare, dar nu se recomandă pentru vacile și caprele exploatate pentru producția de lapte. Repelenții se aplică pe corpul animalelor, înainte de a fi scoase la pășune, prin trecerea animalelor pe sub o perdea din material textil (Back Rubbers) îmbibată cu emulsia obținută prin diluarea DEET în motorină sau ulei de soia. O altă modalitate de aplicare este reprezentată de atârnarea unor saci (Dust Bags) confecționați din materiale textile, umpluți cu deșeuri absorbante și cu pulberi conținând repelenți (combinați sau nu cu insecticide). Acești saci se amplasează la ieșirea din padoc, în așa fel ca bovinele, bivolii, caii să atingă sacii cu partea dorsală sau laterală a corpului. Durata de protecție a animalelor este de aproximativ 12 ore în cazul folosirii DEET 100% sau de patru - șase ore, în cazul folosirii emulsiei cu DEET în concentrație de 20 – 30%. O altă modalitate de combatere a insectelor în sezonul de pășunat o reprezintă crotaliile din plastic (Ear Tags) impregnate cu insecticide. De exemplu, crotaliile Ridect (Smithkline Beecham) conţin tetraclorvinphos, crotaliile Patriot și Terminator (KMG) conțin diazinon, crotaliile PYthon conțin zeta-cipermetrină în combinație cu substanțe sinergice etc. Acestea sunt eficiente pe întreg sezonul de păşunat. Se poate pune o singură crotalie sau două crotalii pe un animal, dependent de gradul de dezvoltare al populaţiilor de insecte parazite. La sfârşitul sezonului de păşunat sau înainte de sacrificarea animalelor (cu cel puţin o săptămână) crotaliile se îndepărtează. Utilizarea crotaliilor insecticide este permisă numai pentru animalele nelactante, deoarece există riscul eliminării prin lapte a reziduurilor de insecticide. Pentru cabaline există un alt produs numit Equivite (Smithkline Beecham), care este o bandă de plastic impregnată cu cipermetrină (piretroid de sinteză). Banda poate fi prinsă de căpăstru (pe frunte sau creştet) astfel încât să stea în contact cu părul animalului pe o suprafaţă cât mai mare. Aversele de ploaie nu spală insecticidul de pe bandă şi nici de pe părul îmbibat. Dacă animalele vor fi destinate sacrificării pentru consum uman, benzile de Equivite se vor îndepărta cu cel puţin o săptămână înainte de sacrificare.
Din păcate, în țara noastră metodele mai sus amintite nu sunt cunoscute în suficientă măsură și sunt extrem de rar folosite. Înainte de Revoluție animalele de rentă erau crescute în ferme ale cooperativelor agricole sau în fermele de stat, în care se practica stabulația prelungită, iar responsabilitatea protecției animalelor, inclusiv față de insecte revenea medicului veterinar de stat, care avea obligația să aplice măsurile necesare, dependent de gradul de risc și în limita posibilităților financiare. În gospodăriile țărănești existau foarte puține animale (vaci, oi, capre), care erau scoase la pășunat pe terenurile comunale doar pentru o perioadă scurtă de timp. În zonele de deal și de munte vara și toamna, când apărea riscul înmulțirii insectelor hematofage (țânțari, tabanide, simulide, flebotomi), se aplicau manual insecticide sub formă de emulsii sau ungvente pe partea dorsală și laterală a animalelor, la intervale de câteva zile. În prezent situația este cu totul diferită. Există numeroși fermieri privați, care practică pășunatul sistematic în tabere de vară, adeseori amplasate aproape de păduri și ape de suprafață. Pentru acest sistem de creștere este necesară elaborarea de măsuri sanitare veterinare adecvate în scopul prevenirii pierderilor economice prin disconfortul animalelor și prin bolile transmise de insectele hematofage.
Pentru prevenirea înmulțirii exagerate a insectelor hematofage, care prezintă un stadiu de dezvoltare acvatică (țânțari, culicoizi, simulide etc.) importantă este eliminarea sistematică a apelor stagnante în care își depun ouăle și utilizarea unor produse microbiologice pe bază de spori și toxine de Bacillus thuringiensis sau de B. sphaericus, care au efect letal pentru larvele din apă, reducându-se astfel densitatea populației de insecte vizate. Avantajele combaterii microbiologice sunt importante și se referă la faptul că insecticidele microbiene, omologate oficial și în țara noastră, nu prezintă pericole deosebite pentru om, pentru animale şi pentru insectele folositoare și pot fi folosite de câte ori este nevoie, fără riscul de poluare a mediului ambiant. Astfel de biopesticide se folosesc cu succes în toată lumea și înlocuiesc tot mai mult insecticidele chimice. Dintre produsele mai cunoscute şi utilizate pentru combaterea insectelor vectoare de boli şi generatoare de disconfort, pot fi exemplificate următoarele: Teknar (Sandoz S.A.), VectoBac12 AS (Abbot Laboratoires), Vectolex (Valent Biosciences Ltd.). Dar utilizarea biopesticidelor în țara noastră este foarte redusă, comparativ cu țările mai dezvoltate. Adeseori se preferă aplicarea insecticidelor chimice, cu motivația că astfel pot fi văzute insecte omorâte, nesocotindu-se faptul că refacerea populațiilor va fi posibilă după câteva zile, dacă nu se acționează asupra mediului în care se desfășoară cu rapiditate ciclul evolutiv.
În unele județe se practică obișnuit pulverizarea de insecticide din elicopter sau avion, generându-se un spectacol extrem de costisitor și lipsit de eficiență.