Cercetători din România, Germania şi Olanda au realizat un studiu asupra batracienilor în regiunea românească Transilvania, corelând concluziile lor de utilizarea terenurilor agricole din apropiere.
Concluzia studiului publicat în revista Biological Conservation este că mediul natural încă bogat, existent în noile state membre ale UE din Europa Centrală şi de Est, este în pericol, informează site-ul de informaţii ştiinţifice online EurekAlert.
Practicile agricole tradiţionale pot aduce o contribuţie majoră la conservarea biodiversităţii în noile state membre ale UE din Europa Centrală şi de Est. Construirea de drumuri şi intensificarea agriculturii încurajată în prezent de subvenţiile agricole ale UE reprezintă o ameninţare pentru batracieni.
Evaluarea statistică a arătat că drumurile au avut cel mai mare impact asupra populaţiilor acestora. Alţi factori, cum ar fi dimensiunea iazurilor, dezvoltarea construcţiilor, terenurile agricole, păşunile, pădurile şi mlaştinile, s-au dovedit a fi mult mai puţin importanţi.
10 specii de batracieni în pericol
Oamenii de ştiinţă au studiat timp de nouă ani 10 specii de batracieni - tritoni, broaşte şi broaşte-râioase - în 54 de iazuri, inclusiv specii protejate la nivelul UE, cum ar fi tritonul cu creastă şi broasca râioasă cu pete galbene.
Aria de studiu a fost „Zona săsească” din sudul Transilvaniei, de-a lungul bazinului Târnava Mare din România. Agricultura este încă în mare măsură tradiţională în aceasta regiune, înregistrând uneori puţine schimbări de-a lungul secolelor. Peisajul este dominat de păşuni şi păduri de foioase, în timp ce terenurile arabile sunt de mici dimensiuni şi împrăştiate în întreaga vegetaţie de păşuni.
„Credem că agricultura relativ extinsă în regiunea studiată, cu maşini agricole mici şi aproape fără a folosi substanţe chimice, oferă condiţii care sunt încă adecvate pentru numeroase specii de batracieni”, explica dr. Oliver Schweiger de la Centrul Helmoltz pentru Cercetarea Mediului (UFZ).
Europa de Est mai conservatoare decât Vestul
Impactul negativ al oamenilor asupra biodiversităţii este din punct de vedere statistic, încă mult mai redus în Europa de Est decât în Vest, dar acest peisaj cultural tradiţional şi biodiversitatea sa unică ar putea dispărea curând dacă agricultura va fi intensificată.
Aceste constatări ar putea avea consecinţe importante pentru măsurile de protecţie a batracienilor în regiunile din Europa Centrală şi de Est, unde agricultura a rămas în mare parte tradiţională. Păstrarea gestionării tradiţionale a terenurilor ar putea fi factorul-cheie în protejarea acestor specii. Totuşi, acest lucru s-ar putea dovedi o provocare dură pentru multe regiuni. Aderarea la UE duce la o utilizare mai intensivă a terenurilor şi la extinderea infrastructurii, iar la rândul său, acest lucru duce la fragmentarea peisajului şi la deteriorarea generală a habitatelor rămase.
Cercetătorii pledează acum pentru un echilibru între dorinţa legitimă de îmbunătăţire a infrastructurii şi randamente agricole mai mari, pe de o parte, şi efectele benefice ale utilizării extinse a terenului, pe de altă parte. În opinia lor, această provocare ar trebui privită ca o oportunitate pentru Europa de Est pentru a nu repeta greşelile făcute în Vest.