Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) intenţionează să realizeze un proiect pentru protejarea cailor semi-sălbatici din Rezervaţie şi a uneia dintre cele mai vechi arii naturale strict protejate din România, Pădurea Letea.
Guvernatorul Rezervaţiei, Grigore Baboianu, a declarat, vineri, că în momentul de faţă în Deltă există între 2.000 şi 4.000 de cai sălbăticiţi, dintre care localnicii deţin circa 1.000 de exemplare, întregul efectiv de cabaline afectând Pădurea Letea.
''Există determinări care scot în evidenţă faptul că generaţiile tinere de vegetaţie forestieră nu se mai formează din cauză că accesul cailor în pădure nu poate fi controlat. (...) Au fost propuneri de exterminare a acestora, de lăsare în libertate, iar punctul nostru de vedere este să adoptăm o soluţie de mijloc în care să acceptăm că populaţiile de cai evadate în mediul natural au devenit o parte a peisajului, o parte a sistemului natural care s-au dezvoltat şi care ar trebui să devină şi o atracţie pentru vizitatori, în ultimă instanţă'', a afirmat guvernatorul.
Proiectul ar consta în crearea într-un spaţiu exterior pădurii, dar asemănător acesteia, a unei zone securizate, care să împiedice cabalinele să părăsească aria, dar să lase posibilitatea vizitatorilor să le vadă.
''Anemia infecţioasă declarată în anii 70 sau 80 a fost o barieră timp de 20 de ani pentru valorificarea lor. Se aştepta ca aceşti cai să moară, pentru că o asemenea boală ar fi putut duce la dispariţia lor, lucru care nu s-a întâmplat. Sunt acolo acum cai de o frumuseţe stranie. (...) Noi trebuie să evităm înrăutăţirea situaţiei actuale. În 95 pădurile Letea şi Caraorman au fost împrejmuite cu un gard de sârmă ghimpată care a putrezit. Bani de întreţinere nu s-au mai dat. Iar la distrugerea gardurilor au contribuit şi localnicii care au rupt împrejmuirea pentru a intra acolo cu animalele la păşunat'', a menţionat guvernatorul RBDD.
Problema cailor crescuţi în stare de semi-sălbăticie în Delta Dunării este una veche. La iniţiativa conducerii Direcţiei Silvice Tulcea, care a reclamat că aceste cabaline distrug zonele împădurite în judeţ, în aprilie 2009 s-a înfiinţat un grup de lucru pentru rezolvarea acestui aspect.
În ciuda numeroaselor proiecte anunţate de diferite organizaţii neguvernamentale, niciunul dintre ele nu a fost pus în practică, efectivul de cai sălbatici fiind estimat de unii cercetători la 3.450. Conform declaraţiilor din 2006 ale conducerii Direcţiei Sanitar-Veterinare, 80% dintre aceste animale ar fi bolnave de anemie infecţioasă, în 2010 numărul cailor semi-sălbăticiţi bolnavi de anemie, dar care au proprietari, reducându-se la zero.
Caii sălbatici din Deltă se pare că sunt urmaşii cailor eliberaţi în anii 1980 de şeful unei ferme zootehnice din Sfântu Gheorghe care exporta animale în Italia. Caii ar fi trebuit să fie ucişi pentru a elimina focarul de febră aftoasă, însă şefului fermei de la acea vreme i s-a făcut milă de animale şi le-a dat drumul în Deltă.
Conform ARBDD, Academia Română a declarat Pădurea Letea arie protejată în 1938, aceasta fiind a doua rezervaţie din România după Munţii Retezat.
Pădurea Letea este caracterizată prin abundenţa plantelor agăţătoare care se încolăcesc pe arbori, dând aspectul unei păduri tropicale, speciile rare de plante, animale şi insecte constituind un punct de atracţie în plus pentru turiştii care ajung în această zonă.
Sursa: Agerpres