Nu suntem zdraveni economic! Importăm şrot de soia MG cu 2,6 lei/kg şi vindem soia cu 1,5 lei/kg

„Ştiu sigur că toţi agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi mâncăm soia modificată generic, toate animale noastre o mănâncă în furaje, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii care pot să o cultive cu succes, suntem noi. De ce în România? Pentru că diferenţa de producţie este de la 1,5 tone la hectar la o medie de 4,5 tone, chiar şi de 6 tone la hectar. De ce cu succes? Pentru că este vorba de tehnologie, de sole, de teren. În afară de noi, poate şi Franţa, alte ţări din UE nu au condiţii pentru această cultură”, spune preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, într-un interviu pentru Agerpres.

Soia MG ar putea aduce peste 1,5 mld. euro la PIB

„Uniunea Europeană spune să te autorizezi mai întâi la ea şi pe urmă rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă cultivă sau nu plante transgenice. După cinci ani în care aştepţi decizia UE, statul poate să îţi spună fără un motiv clar, poate doar din motive politice, că nu este de acord. Mai nou, vor să interzică şi intrarea furajelor modificate genetic în UE. Din cauza influenţei ecologiştilor în Europa, noi nu avem o poziţie clară vizavi de ceea ce putem face cu producţia animală. Trebuie să găsim o soluţie ca să ne cultivăm singuri hrana pentru animale şi putem să facem şi export. Eu cred că aportul la PIB ar putea fi pe acest segment de 1 - 1,5% adică 1- 1,5 miliarde de euro pentru că este vorba de spor de producţie şi de 600.000 -700.000 de hectare care se pot cultiva anual în România cu soia modificată genetic. Ca să nu mai vorbim şi de aportul de azot în sol.

Câştigurile sunt cam la fel în cazul soiei modificate genetic şi a celei cultivate tradiţional, însă intervine sporul de producţie. Nu vorbesc însă de soia cultivată în mod ecologic, care într-adevăr este mai scumpă. Dacă mai calculăm că se fac şi uleiurile şi margarinele în România, aportul la PIB se modifică, este mult mai mare. Ideea că soia modificată generic strică şi celelalte culturi nu are nici o legătură, este poveste. Nu deranjează în nici un fel agricultura ecologică. De altfel, nu există la ora actuală studii serioase şi obiective care să susţină că soia modificată genetic ar afecta sănătatea umană”, a mai spus Nini Săpunaru.

Acesta este categoric şi în ceea ce priveşte riscul de a fi invadaţi de produse alimentare modificate genetic după ce UE va încheia Acordul de liber schimb cu SUA.

„O să vină păsări hrănite cu soia modificată genetic la 25 de cenţi kilogramul de pulpe congelate şi atunci ce o să mai facă producătorii noştri? Vă dau un exemplu, la soia, produsul principal este uleiul de soia, iar subprodusul, şrotul, adică proteina de soia. Noi cărăm subprodusul cu vaporul din America şi Argentina care costă 2,6 lei/kg şi vindem soia cu 1,5 lei kilogramul. Nu suntem zdraveni din punct de vedere economic. Aici văd doar intervenţia statului, a primului ministru, a negociatorilor noştri. Trebuie să luam o decizie politică şi să ne apucăm de această treabă, mai ales că asta îşi doresc toţi agricultorii. Eu de doi ani de zile îi ascult şi pe cei pro şi pe cei contra”, a încheiat preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

Care este poziţia României referitor la utilizarea alimentelor şi furajelor modificate genetic?

Chestiunea utilizării alimentelor şi furajelor modificate genetic în UE a fost pusă în discuţie şi la Consiliul miniştrilor Agriculturii din UE, care a avut loc la Bruxelles, în 13 iulie 2015, unde România a fost reprezentată de secretarul de stat în MADR Daniel Botănoiu.

Poziţia României a fost că este necesară realizarea de către Comisia Europeană a unor scenarii care să evalueze posibilele consecinţe pe care le-ar avea întreruperea lanţurilor de aprovizionare cu proteină vegetală modificată genetic asupra pieţei UE.

În opinia reprezentanţilor MADR, studiile ştiinţifice trebuie să prevaleze şi orice legislaţie de acest tip ar trebui să ofere criterii clare şi obiective, pe baza cărora statele pot agrea modul de fundamentare a deciziei de restricţionare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor.