Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 3

ROMÂNIA a avut cândva MECANIZARE PROPRIE pentru AGRICULTURĂ...

Publicat: 14 octombrie 2016 - 18:16
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

UNDE-I INDUSTRIA DE ALTĂDATĂ? Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, România a început să fabrice tractoare în fosta fabrică de avioane IAR Braşov.

Spre sfârşitul anului 1946, a fost fabricat primul tractor românesc - IAR-22, cu roţi metalice, prevăzute cu pinteni. În anul 1947 se realizează deja 280 de tractoare. Uzina s-a perfecţionat continuu şi, începând cu 1950-1951, s-au fabricat tractoarele KD-35 şi KDP, precum şi tractoare pe roţi, de putere mică: U-2, U-22, U-26 (27)...
Din anul 1963, a început construcţia tractorului reprezentativ pentru România, U-650, robust şi performant. Acest tractor se mai găseşte şi în prezent pe ogoarele noastre.
Începând cu anul 1968, s-a diversificat producţia de tractoare cu marea familie din grupa 400, cu diferite destinaţii: legumicultură, viticultură, pomicultură, lucrări pe terenuri în pantă etc.
În anul 1975, s-a fabricat la Craiova tractorul TIH şi A-1800A, omologat în 1977.
Din anul 1976 a început fabricarea tractoarelor pe şenile, la Miercurea-Ciuc.
În anul 1962 se fabricaseră primele 100.000 de tractoare, iar în 1974 s-a ajuns la 400.000 tractoare de diferite tipuri.
Calitatea şi performanţele acestor tractoare s-au demonstrat prin aprecierile obţinute la Târgurile Internaţionale de profil: în 1965 tractorul U-650 obţine medalia de aur la Târgul Internaţional de Maşini şi Utilaje de la Leipzig; în 1976 tractorul TIH-445 obţine Meladia de Aur la Zagreb; în 1982 tractorul pentru vie SV-400 ia medalie de aur la Leipzig.
Prin urmare, în afară de Braşov se mai construiau tractoare la Craiova (TIH-445 şi A-1800A, la Codlea (HC-445), la Miercurea-Ciuc(tractoare pe şenile) şi în Timiş (tractoare pentru vie).

Se ajunsese ca în România să se fabrice peste 30 tipuri de tractoare cu peste 300 de tipodimensiuni, de la 25-30 CP până la 180 şi chiar 360 CP, pe roţi şi pe şenile. În agricultura noastră se găseau peste 180.000 de tractoare.
Datorită calităţilor deosebite ale tractoarelor româneşti, peste 80% din producţia de tractoare erau exportate în peste o sută de ţări de pe toate continentele. La un moment dat, în Egipt se găseau 80.000 de tractoare româneşti, iar în Iran 270.000.
Tractoarele româneşti s-au dovedit a fi robuste, uşor de întreţinut şi mai ales uşor de exploatat. Din păcate, UTB Braşov, în 2007 a dat faliment. Sub un patron egiptean, din 2008 a început să fabrice tractoare la Băicoi-Prahova. În anul 2012 s-a încercat reluarea fabricării tractorului U-650, dar acesta nu îndeplinea condiţiile de preluare şi atunci s-a trecut la un nou tip, U-825, care, având motor Perkins de 75 CP, respecta normele de poluare. Acum se mai fabrică la Irum Reghin un tractor sub licenţa Belarus.

În ceea ce priveşte maşinile şi utilajele agricole, acestea se fabricau în România de la cele mai simple (grape, pluguri), până la cele mai complexe (combine de recoltat).
Existau peste 40 de asemenea fabrici în diferite zone ale ţării, fiecare fiind specializată pe diferite tipuri de utilaje care să asigure mecanizarea tuturor lucrărilor agricole. Dintre acestea au mai rămas câteva: Ceahlău, Piatra-Neamţ, MAT Craiova...
Toate aceste mijloace de dotare a agriculturii erau destul de accesibile producătorilor agricoli. Dacă se ducea o politică înţeleaptă, raţională, se puteau îmbunătăţi în continuare performanţele tractoarelor şi maşinilor agricole româneşti şi se putea asigura dotarea agriculturii fără cheltuieli înrobitoare!

Articol scris de Vasile POPESCU în Utilaje agricole - revista distribuită GRATUIT abonaţilor revistei Ferma

Vizualizat: 3566 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
patru
|
10. 20, 2016. Thursday 08:38

multe multumiri celor ce-au distrus complet aceasta industrie .personal am cumparat la pret,utilaje noi aduse din polonia,care pot fii facute intrun atelir cat un garaj.cinste polonezilor,slovenilor pentru industria din domeniul agricol.

Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Gavrila Tuchilus asteapta investitii în infrastructura de irigatii

Gavrila Tuchilus asteapta investitii în infrastructura de irigatii

Gavrila Tuchilus a luat pulsul celei mai mari expozitii în câmp, Agriplanta - RomAgroTec, si ne-a vorbit despre importanta finalizarii investitiei în sistemul de irigatii din zona unde îsi desfasoara activitatea.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgroConcept şi-a prezentat gama de combine şi hedere Colectorul de bolovani Sisteme de recoltat propuse de MEWI

Bancul zilei

Întrebare la şcoală

Întrebare la şcoală
Profesorul: Cum se numesc ultimii dinţi care ne apar în gură? Detalii