Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Agriplanta - RomAgroTec 2017

VID LEGILSLATIV privind DESPĂGUBIREA CALAMITĂŢILOR din AGRICULTURĂ

Publicat: 21 aprilie 2017 - 11:59
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

DESPĂGUBIRI? CINE, CE, CUM, UNDE? Fermierii ale căror culturi au fost grav afectate de ninsorile şi temperaturile scăzute din aceste zile pot notifica primăriile pe teritoriul cărora se află exploataţia agricolă, furnizând date despre tipul de cultură, amplasament şi gradul de distrugere.

Este o primă măsură necesară în vederea primirii unei eventuale despăgubiri financiare, deşi, trebuie să precizăm, nu există în acest moment o lege în baza căreia să fie acordate aceste despăgubiri.

Legea 318/2002 a fost abrogată prin legea 281/2010, iar despăgubirile acordate ulterior de MADR ( în timpul mandatului lui Daniel Constantin ) au avut la bază o serie de hotărâri de guvern, cu termen limitat de punere în aplicare, şi au fost considerate ajutoare de minimis.

despagubiri lege_b

Tratatul privind Uniunea Europeană prevede la art. 107 acordarea unui ajutor de stat destinat reparării pagubelor provocate de calamităţi naturale. Pentru activarea art. 107, alin. 2, lit. b., autorităţile româneşti trebuie să informeze Comisia Europeană care va analiza oportunitatea ajutorului de stat.
Notificarea imediată a primăriei de către fermieri nu garantează primirea unei despăgubiri financiare, dar în eventualitatea unei decizii la nivel guvernamental dosarul pentru despăgubiri nu va putea fi întocmit fără notificarea respectivă.

Constatarea pagubelor: cu cât mai repede, cu atât mai bine

Potrivit precedentelor acte normative pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice, despăgubirea se face în baza unui proces-verbal de constatare a pagubelor produse, întocmit de comisiile locale pentru situații de urgență constituite potrivit legii.

Potrivit Legii nr. 381/2002, abrogată, fermierul era obligat să depună o înştiinţare, în scris, la primărie cel mai târziu in 48 de ore de la data producerii evenimentului, in cazul distrugerii ori vatamarii culturilor agricole, plantatiilor ori a rodului viilor, plantatiilor pomicole, de hamei si de arbusti fructiferi, si cel mai tarziu in 24 de ore de la data producerii evenimentului in cazul pieirii animalelor, pasarilor, familiilor de albine si pestilor. În prezent nici un act normativ nu prevede declararea calamităţii într-un termen limită. Însă pentru a vă putea fi evaluate pagubele, este recomandabil să ţineţi cont de termenele prevăzute în vechile normative şi să cereţi autorităţilor locale constatarea pagubelor cât mai repede cu putinţă.

Şi APIA trebuie notificată

Ați depus la APIA cerere de plată în campania 2017 și ulterior exploatația a fost afectată de o catastrofă naturală gravă? Fermierii care au suferit calamități ale culturilor din cauza unor fenomene naturale izolate (îngheț, inundații, secetă, tornade etc.) mai întâi trebuie să solicite primăriei o vizită la fața locului și întrunirea comisiei județene pentru constatarea pagubelor. Apoi trebuie să notifice APIA, în scris, și să prezinte documente care să ateste producerea pagubelor. Înștiințarea către APIA se transmite în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care fermierul este în măsură să trimită respectiva notificare. Documentele doveditoare în caz de forță majoră sau circumstanțe excepționale (situații prevăzute în art. 2 alin. 2 din Regulamentul CE nr. 1306/2013) trebuie prezentate în original în termen de zece zile lucrătoare de la data emiterii lor. Documentația trebuie să cuprindă și procesul-verbal de constatare a calamității eliberat de Primărie/procesul-verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru catastrofele naturale. Copiile acestor documente se păstrează la dosarul cererii de plată. Fermierii care se află în zonele declarate calamitate printr-un act normativ național, prezintă a APIA doar înștiințarea.



Vizualizat: 1627 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOVER: Tendinţe şi inovaţie în agricultură

AGRICOVER: Tendinţe şi inovaţie în agricultură

Începând cu ora 10 a zilei de 2 februarie, sala NATO a Hotelului Piatra Mare din Poiana Braşov a devenit neîncăpătoare pentru cei 700 de fermieri invitaţi să participe la Conferinţa anuală Agricover. Tema din acest an abordează tendinţele şi inovaţiile din agricultură, alături de specialişti ai Agricover, KWS Seminţe, Bayer, Belchim, Syngenta, Adama, Timac Agro, Dow AgroSciences, Arysta Lifescience, Intermag. Printre subiectele luate în discuţie se numără soluţii inovatoare în agribusiness, tendinţele în finanţarea agriculturii, dezvoltarea IMM-urilor prin servicii profesionale de consultanţă în afaceri şi potenţialul oleaginoaselor în agricultura din România.

tex si video: RODICA ORJANU
montaj: CLAUDIU BOROBEI

Povestea porumbului de Cărpiniş Scapă sau nu rapiţa de îngheţurile din iarnă? LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ

Bancul zilei

La şcoală...

La şcoală...
Bulă la şcoală. Detalii