Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Agraria

ȚĂRANUL ROMÂN ARE PROPRIUL MALL UNDE VINDE PRODUSUL TRADIȚIONAL la PREȚUL CORECT!

Publicat: 20 martie 2017 - 09:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

MALL ȚĂRĂNESC ONLINE. Țăranii români pot să-și vândă de acum produsele tradiționale românești la prețul corect. Nu vor mai lua 40 de bani pe litru de lapte, când pot să ia 4 lei, cât este prețul unui litru de lapte vândut pe raft. Asociaţia „Creştem România Împreună”, care a creat și proiectul Adoptă un țăran, a lansat o platformă online, Mall Țărănesc. Consumatorul român poate să-și aleagă de aici produse autentice românești.

În prezent, malltaranesc.ro are 120 de producători, dintre care 50 sunt din Ţara Făgăraşului, iar restul sunt producători de la Mehedinţi până la Suceava şi din Constanţa până în Maramureş, spune Mihai Mihu, Asociaţia „Creştem România Împreună”, inițiatorul proiectului.

AICI ACCESAȚI PLATFORMA!

Din judeţul Braşov, cei mai mulți țărani care s-au înscris sunt din Țara Făgărașului, în speță din Grupul de Acțiune Locală „Răsăritul Țării Făgărașului”, din care fac parte localitățile Comăna, Părău, Şercaia, Hârseni, Şinca Nouă, Holbav și Mândra.

mall_b

Țăranul va primi preţul corect pentru produsele lui. De exemplu, pentru un litru de lapte de vacă primesc de la industriaşi 4o de bani pe litru şi ştim cu toţii cât costă pe rafturile magazinelor. Pe de altă parte va fi un comerţ civilizat şi cu siguranţă produsele vor ajunge la consumator cu preţul real pentru că nu mai trec pe la intermediari. Este primordial pentru dezvoltarea comunităţilor noastre şi de aceea am şi sprijinit cu tot ce se poate şi voi sprijini şi în continuare acest proiect. În maximum un an dorim să avem propriile magazine de desfacere în toate oraşele mari din judeţul Braşov, a spus Viorel Grusea, primarul localității Comana, vicepreședinte GAL „Răsăritul Țării Făgărașului”,

Primarul din Comana a mai spus că, anul viitor, în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană, de 1,6 milioane de euro, vor fi cumpărate maşini frigorifice care vor transporta alimentele la beneficiari.

Ne-am propus să facem infrastructura necesară stabilirii legăturii între producătorul autentic și piață, între mediul rural și cel urban, să facilităm întâlnirea cererii și ofertei. De aceea, punem la punct cea mai mare bază de date de producători autentici, cea mai mare bază de date de produse meșteșugărești și agroalimentare tradiționale, spune Mihai Mihu, cel care a iniţiat acest proiect.

Producătorii se pot înscrie gratuit pe această platformă online și dacă nu au cunoștințele necesare li se acordă asistență tehnică pentru a-și prezenta și promova produsele.

De exemplu, gospodăria lui Dumitru Flucuș din Șinca Nouă, Brașov, vinde în acest mall țărănesc, găini de curte, oaie de carne, miei neînțărcați. Cumpărătorul găsește o listă de prețuri, imagini cu produsele tradiționale, dar și povestea țăranului care le vinde.

flucus_b


Alături de bunici și părinți am învățat rânduiala creșterii de animale și cultivarea pământului. Țin minte și acum că bunicul din partea mamei, încă ținea animale și lucra ogorul la vârsta de 90 de ani. Odată, într-o seară, intrând în grajd după dânsul, l-am găsit stând în genunchi, cu animalele de jur împrejurul lui, spunându-și rugăciunea de seară. Așa își încheia el ziua. Bunicul din partea tatei a murit la 100 de ani, un patriot care a luptat pentru țară în cele două războaie mondiale. Seara se aduna cu moșii de prin vecini, foști camarazi de front și spuneau fiecare poveștile lor de război, iar eu îi ascultam fascinat. Apoi cântau împreună cântece patriotice, balade vechi, cântece cu haiduci.

În prezent, aș putea spune despre familia noastră, gospodăria pe care o avem, că este un crâmpei de românism, cu un ochi ațintit spre viitor și altul spre trecut. Această viziune ne dă puterea prezentului, le spune Dumitru Flucuș celor care vor să guste din produsele făcute în gospodăria sa.

Produsele vor avea pe ele și un QR Code, care pot fi scanate cu smartphone-urile, și care prezintă informații despre producător. Mai mult, astfel de QR Code-uri vot fi afișate și la poarta gospodarului care vinde produse tradiționale.

Surse: malltaranesc.ro, newsbv.ro

Vizualizat: 4036 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ

LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ

Familia Andrieş, din Mănăştur, judeţul Arad, sunt crescători de oi din tată-n fiu. Au 500 de oi Ţurcane, 4 vaci şi 18 măgari. Pe vremea lui Ceauşescu, din banii primiţi pe lână şi brânză, Ioan Andrieş şi-a luat Dacie. Acum, a ajuns să dea lâna pe nimic. Când totul mergea greu, familia Andrieş a descoperit că are totuşi ceva ce merge foarte bine: laptele de măgăriţă.

INTERVIU cu Ioan şi Ionuţ Andrieş, fermieri din jud. Arad

Naturevo - noi provocări tehnologice Trasabilitatea laptelui la Agrocomplex Lunca Paşcani Ferma în care vacile dau 37 litri de lapte pe zi

Bancul zilei

54

54
Ion: Mă Gheo, aseară aproape că l-am văzut pe tată’tău. Detalii