Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Agraria

Pesta Porcină Africană: boala dezastrului e tot mai aproape de România

Ioan LADOŞI
Publicat: 15 iunie 2016 - 09:57
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

O ameninţare fără precedent se apropie zilnic de România, de lumea satului românesc, de pădurile noastre. Pesta Porcină Africană, boala dezastrului, atât pentru gospodăriile populaţiei sau ferme, cât şi pentru populaţia de mistreţi din fondurile de vânătoare. 

Şi NU! Nu este periculoasă pentru om în nici un fel, însă pentru porci este catastrofală!

Ce este Pesta Porcină Africană? Este una dintre cele mai grave boli care afectează porcii domestici şi sălbatici, conducând invariabil la moartea animalelor infectate. Conform legislaţiei, toate animalele din focarul infectat (sat, fermă sau fond de vânătoare) se eutanasiază şi incinerează în cel mai scurt timp posibil. Şi, atenţie! La acest moment, NU există nici vaccin şi nici medicaţie eficientă pentru tratarea animalelor bolnave!

Pesta Porcină Africană bate la porţile României!
De unde vine Pesta Porcină Africană? Pentru România, ameninţarea majoră o reprezintă apariţia şi multiplicarea focarelor tot mai aproape de graniţa de nord şi est, în principal în Ucraina. Cea mai recentă zonă declarată infectată, în ziua de 11 mai 2016, se află la o distanţă de sub 50 de km de Botoşani!
Care pot fi efectele acestei boli dezastru? Cum spuneam, toate porcinele aflate în satul sau ferma în care se depistează boala trebuie eutanasiate de îndată, pentru stoparea răspândirii bolii. (...)

Cum să “ţinem la distanţă virusul”?
Cu comunicate de presă şi postarea atenţionărilor pe site-urile instituţiilor? Nu, nu e suficient! Trebuie ca veterinarii, primăriile, poliţia, pădurarii, învăţătorii, profesorii şi, inclusiv preoţimea de la sate să înţeleagă pericolul şi, mai ales, să acţioneze împreună, pentru binele comunităţilor şi prevenirea apariţiei acestei boli! Trebuie ca guvernul să finanţeze transmiterea unui mesaj de interes public prin toate mijloacele de comunicare dar, în primul rând, prin posturile de radio şi televiziune, prin ziare şi reviste!

Citeste pe larg despre pericolul bolii, dar si despre masurile concrete pe care le pot lua crescatorii de porcine, in revista Ferma editia 15-30 iunie 2016!

Vizualizat: 1288 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ

LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ

Familia Andrieş, din Mănăştur, judeţul Arad, sunt crescători de oi din tată-n fiu. Au 500 de oi Ţurcane, 4 vaci şi 18 măgari. Pe vremea lui Ceauşescu, din banii primiţi pe lână şi brânză, Ioan Andrieş şi-a luat Dacie. Acum, a ajuns să dea lâna pe nimic. Când totul mergea greu, familia Andrieş a descoperit că are totuşi ceva ce merge foarte bine: laptele de măgăriţă.

INTERVIU cu Ioan şi Ionuţ Andrieş, fermieri din jud. Arad

Naturevo - noi provocări tehnologice Trasabilitatea laptelui la Agrocomplex Lunca Paşcani Ferma în care vacile dau 37 litri de lapte pe zi

Bancul zilei

54

54
Ion: Mă Gheo, aseară aproape că l-am văzut pe tată’tău. Detalii