Vineri, 20 martie a.c., ministrul agriculturii Ilie Sârbu, împreună cu secretarul de stat Liviu Harbuz şi preşedintele ANSVSA, Marian Zlotea, au primit vizita oficială a unei delegaţii a Comisiei Europene din care au făcut parte Androulla Vassiliou, Comisar European pentru Sănătate, Paola Testori Coggi, director general adjunct DG SANCO şi membri ai Cabinetului Comisarului European, discuţiile vizând aspecte legate de prelungirea tranziţiei pentru laptele crud în vederea alinierii României la cerinţele comunitare în materie de igienă alimentară, prelungirea tranziţiei pentru o serie de unităţi de procesare a cărnii şi laptelui,
Potrivit lui Dorel Secară, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), principalele probleme au fost creşterea bugetului alocat pentru acordarea subvenţiei de 0,3 lei pe litru pentru calitatea laptelui şi notificarea către Bruxelles privind sprijinul pentru junincile la prima fătare, document care se află, la ora actuală, în dezbaterea Ministerului Agriculturii.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) îl contrazice pe Sârbu precizând că, în cazul României, pentru depăşirea termenului de efectuare a plăţilor aferente anului 2007 (30 iunie 2008), CE a calculat penalizări de 8.409.938 euro şi că, până în prezent, nu a existat nici o informare oficială din partea CE referitor la penalizări aplicate României pentru modul în care s-au cheltuit fondurile europene.
Pentru ultima sesiune din anul 2008 au fost depuse 825 proiecte în valoare de 2,1 miliarde euro. Acestea p se află, în prezent, în procedura de evaluare-selectare la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Ministrul agriculturii, Ilie Sârbu s-a întâlnit, în 25 februarie a.c., cu reprezentanţii băncilor şi ai fondurilor de garantare care au participat la selecţia competitivă din 2008 pentru atribuirea sumelor aferente creditării investiţiilor în agricultură.
Sprijinul financiar aprobat pentru anul 2008 pentru crescătorii de ovine/caprine este de 43,9 lei/cap de animal.
Miercuri, 4 martie a.c., Ministerul Finanţelor a alocat Ministerului Agriculturii suma de 102.310.312 lei, reprezentând tranşa a doua şi ultima pentru plăţile naţionale directe complementare la speciile ovină/caprină.
"Cred că agricultura va fi cea mai bună investiţie. A fost un domeniu oribil timp de mai multe decenii, perioadă în care cei care învârteau banii au fost stăpânii universului. Lucrurile se schimbă acum.
Acesta a mai precizat că Ministerul Agriculturii va achita restanţele pentru viticultură în cel mai scurt timp, iar, pe viitor, plăţile se vor realiza în termen de 30 de zile de la momentul aprobării.
POP a fost aprobat de Comisia Europeană în decembrie 2007 şi lansat în iulie 2008, însă deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor a fost amânată pe întreg parcursul anului 2008, din cauza nefinalizării auditărilor recomandate de Comisia Europeană cu privire la cheltuielile eligibile şi din cauza lipsei unui program informatic la APDRP, agenţia care va derula plăţile prin acest program.
Forma trupiţelor şi design-ul special al plugurilor Ovlac Mini permite amestecarea resturilor vegetale şi a solului, chiar în condiţii de secetă. Plugurile Mini sunt recomandate pentru arătura superficială, de mică adâncime, după culturile de vară şi permite combaterea mecanică a buruienilor. Cadru "on-land" permite o viteză mare de înaintare cu un consum mic de combustibil.
Un interviu cu Marius Mitra - reprezentant Ovlac în România
Rusia nu va accepta o propunere de compromis şi cere ca banca agricolă de stat - Rosselhozbank să fie reconectată la sistemul global de plăți SWIFT pentru a preveni sistarea acordului privind coridorul pentru cereale la Marea Neagră. Cu 13 zile rămase până la expirarea acordului prin care a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile sale de la Marea Neagră, Moscova declară că nu s-au înregistrat progrese în niciuna dintre cererile sale, inclusiv problema bancară.
Surse din piaţă europeană apreciază că a crescut probabilitatea ca interdicția privind importul de floarea-soarelui din Ucraina să fie anulată din 15 septembrie, ținând cont de scăderea estimărilor privind producţia de floarea-soarelui în Bulgaria și România.
În actualul sezon, în perioada 1 iulie 2022-30 iunie 2023, exporturile rusești de grâu au raportat o creștere de 51% față de aceeaşi perioadă a sezonului trecut, potrivit datelor analizate de Agricensus. În ciuda situaţiei geo-politice dificile, Rusia a exportat cel puțin 44,7 milioane de tone de grâu, deoarece țara a beneficiat de stocuri uriaşe, o producție record şi logistica pentru trasportul maritim a unui volum mare. În ciuda lipsei de date oficiale privind livrările ruse de cereale, şi alte surse confirmă datele privind livrările mari la export, pe fondul prețurilor internaţionale scăzute.
În perioada septembrie 2022-mai 2023, exporturile de porumb din Ucraina s-au ridicat la 24,24 milioane de tone, cu 20% mai mult faţă de perioada similară (de 9 luni) din sezonul 2021/2022. În ciuda numeroaselor obstacole, exporturile lunare pe tot parcursul sezonului curent au depășit în mod constant 2 milioane de tone de porumb. Numai în ultimele două luni (aprilie-mai 2023), livrările de porumb ale Ucrainei au scăzut sub medii lunare anterioare din cauza limitelor stabilite de delegația rusă în Centrul Comun de Coordonare.
Compania americană de agrobusiness Bunge a finalizat o fuziune cu compania canadiană Viterra pentru a crea o companie globală diversificată de soluții de agrobusiness, aşa cum s-a anunțat marți (13.06.2023) într-o declarație oficială. Primele încercări ale celor două companii de a fuziona au fost raportate încă din 2017. Această fuziune va crea o afacere globală care rivalizează cu cea a giganţilor: Cargill Inc., Archer-Daniels-Midland Co (ADM) şi Louis Dreyfus.
Asociaţia europeană Coceral a redus perspectivele pentru producția de grâu a statelor UE până la 127,3 milioane de tone, de la 129,5 milioane de tone cât a estimat în martie, dar totuşi cu 0,3% mai mult faţă de estimările de la aceeaşi dată a 2022. Principalul motiv al revizuirii în scădere a fost seceta din jumătatea de nord a Europei, în special în Suedia, Danemarca și țările baltice. Totuşi, estimările privind viitoarea producţie de porumb arată că recolta UE va fi cu aproape 9 milioane de tone peste producția din 2022, iar România ar putea obţine cca. 10,3 milioane de tone de porumb, faţă de 7,2 milioane de tone în 2022.
În raportul din iunie, USDA a crescut brusc previziunile privind producția, consumul și stocurile de grâu din sezonul 2023/2024. Un astfel de raport „bearish” ar fi putut prăbuși cotațiile bursiere pentru grâu cu 3-5%, cu toate acestea, din cauza unei discrepanțe mari între estimările analiștilor şi situaţia din piaţă, prețurile aproape nu s-au schimbat. În două luni, cotațiile grâului au scăzut cu 6-8% până la cele mai reduse niveluri din 2021, iar prognozele privind recoltele din SUA rămân la nivelul anilor 2021 și 2022.